Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Culoarea aerului | 1 – 15 iulie 2020




Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește în perioada 1 - 15 iulie 2020, în Sala Acvariu, expoziția colectivă Culoarea aerului, ce reunește lucrările de pictură ale artiștilor Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Adriana Vasile, Eugen Iovan și sculpturile invitatului lor, reputatul artist Aurel Contraș. Curatorul expoziției este criticul de artă Mădălina Mirea. Vernisajul va avea loc miercuri, 1 iulie, ora 18.

Vă așteptăm atât la eveniment, cât și pe durata expoziției 1 - 15 iulie 2020, de marți până duminică între orele 10-18.


Cinci artiști plastici ne invită la primul vernisaj din restul vieții noastre, atât de atlfel și totuși atât de asemănătoare cu ce am trăit până acum. Culoarea aerului este un demers liniștitor și recuperator, în proporții egale, de care aveam o uriașă nevoie.
 

Simezele generoase ale Sălii Acvariu, de la Muzeul Național al Țăranului Român adună, în luna iulie a acestui an - pe care îl vom ține minte cu toții - cinci destine artistice individuale din generații diferite, pe care le leagă gestul ferm, curajos, expresia calmă și rafinată și un caracter narativ implicit, pe care fiecare îl privilegiază în lucrările sale.

Cornelia Gherlan ne propune structuri îndrăznețe, volume care își cer imperios dreptul la viață, amintind de sinele nostru tensionat, dedublat, modelat din contraste cromatice fără cusur.
Eugen Iovan mână privitorul la ape adânci, pe malul cărora șezum și plânsăm, într-o suprapunere de tușe deopotrivă subtile și nervoase, creând o atmosferă de indicibilă grație.
Bogdana Contraș inserează, curajos, elemente grafice insolite, în compoziții limpezi, în care volumele ferme sunt concurate de fragile elemente vegetale, picurând liniște în sufletul nostru însetat de bine, adevăr și frumos.
Adriana Vasile descrie pe pânză singurătatea noastră, cea de toate zilele și ne ia părtași la neliniștea ei, creată prin elementele grafice cu o acută prezență, revizitând trecutul, privind spre un viitor incert.
Aurel Contraș, cu obiectele sale aproape sacre, conferă întregului un aer înalt, cvasi-mistic, vibrant, precum culoarea aerului însuși, în pragul eruperii unui vulcan.
Cinci oameni simpli și vii, cu infinite neliniști și căutări, ne extrag, pentru câteva clipe, din liniștea ce s-a așternut în jur, mai înfricoșătoare decât agitația infinită, care o preceda. Faceți-vă acest dar și zăboviți în Acvariu, de dragul sutelor de ani pe care i-am petrecut, cu toții, în preajma operelor de artă. Vă garantez că nu veți regreta.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis