TATOMIR
Acest bărbat (Tatomir) a fost declarat emblema muzeului pentru faptul că el nu personifica nici ţăranul român, nici pe cel balcanic. Oameni de soiul sau pot fi gasiti în Franţa, Italia, Portugalia, Germania, sau chiar în Scandinavia. El a fost ales tocmai pentru că personifică vechiul european. Ne consideram norocoşi că avem astfel de "Vechi Europeni" care mai trăiesc în satele româneşti de astăzi.
Muzeul de la Şosea în ediţie bibliofilă
Întorcându-mă de la lacuri şi privind înspre sud, de departe, pe deasupra caselor şi copacilor răsare turnul verde al Muzeului de artă naţională din Şoseaua Kiseleff, dându-mi satisfacţia că totuşi de mine e ridicată cea mai înaltă şi făţoasă clădire din întreaga regiune, măgulindu-mă totodată cu gândul că nu pentru folosinţa-mi proprie, ci pentru aceea a întregului neam ea a fost concepută şi realizată cu preţul atâtor greutăţi...
Alexandru Tzigara-Samurcaş
Iată că se împlinesc deja 70 de ani de la finalizarea construcţiei proiectate de arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti, în stil neoromânesc. Clădirea, concepută dintru început pentru Muzeul de Etnografie şi Artă naţională, reprezintă gândirea muzeologică a fondatorului – istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş –, care a dorit să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus asemenea unei incinte monastice.
În 1999, etnologul Petre Popovăţ a reuşit să construiască, din fărâme, povestea muzeului şi a ctitorului său, în monografia
Muzeul de la Şosea, publicată ca supliment a revistei anuale Martor.
Cu ocazia Zilelor Muzeului Ţăranului s-a lansat ediţia bibliofilă a acestei cărţi.
Carte-obiect manufacturată în serie mică, numerotată, monografia
Muzeul de la Şosea a fost lucrată împreună cu voluntarii Atelierului de hârtie manuală, coordonat de Răzvan Supuran.
înapoi la pagina principală
.jpg)
.jpg)
.jpg)
