The Romanian Peasant Museum’s building is placed in Victoriei Square in Bucharest, next to the Natural Science Museum “Grigore Antipa” and the Geology Museum. The construction of the building, including its design was assigned to architect N. Ghika-Budesti, leading member of the autochthonous school of architecture. According to the museographic view of the ethnographer and director Alexandru Tzigara-Samurcas, he was supposed to raise a “palace of autochthonous art” inspired by typical monastery interiors.
In 1941, after 29 years and many interruptions, the building, in its current shape is ready. Representative for the neo-Romanian style, inspired by traditional architecture, especially the brancovenesc style, the building is remarkable by its composition using mainly floral and zoomorphic decorations. The visible red bricklayer, the big windows under arches, the columns of the logia, the elegant silhouette of the main tower reminding of the bell towers in old monasteries make the building a true palace of art.
In the 60s a new wing of offices and auxiliary rooms is added in total discordance with the style conceived by Ghika-Budesti. A huge mosaic, characteristic for the quasi-proletkult period in Romanian Communism, individualizes the new wing.
Bulgarii din România expoziţie la Sala Laolaltă
Raluca Ciuntu, muzeograf
Muzeul Ţăranului Român prezintă publicului o nouă expoziţie din cadrul proiectului „Laolaltă”, intitulată Bulgarii din România.
Atestaţi documentar din veacul al XVII-lea în Banat, Muntenia sau Dobrogea, comunitatea bulgară din România şi-a conservat tradiţiile aşa cum reiese şi din prezentarea în cadrul expoziţiei a obiceiului – şi azi practicat în localitatea Brăneşti din judeţul Ilfov – numit „Carnavalul Cucilor”. În prima zi după Lăsata secului, membrii tineri ai comunităţii, mascaţi în diferite personaje, colindă satul pentru a marca în mod simbolic sfârşitul iernii şi sosirea primăverii.
Mărturii ale culturii materiale a Bulgarilor din România sunt şi vechile costume populare de femei compuse din riza (cămaşa veche cu poale), vâlnenic (vâlnic), zuvelka (şorţ), zabratka (baticul mare brodat) sau sukman (rochia fără mâneci purtată iarna). Ogârliţii (banii din argint) sau jălţiţii (banii din aur) completau sub forma podoabelor portul de sărbătoare al femeilor bulgare.
În vestimentaţia bărbătească s-au păstrat influenţele orientale aşa cum se observă la costumul cu bernevici (pantaloni cu tur larg).
Scoarţele şi ţesăturile de interior, precum peşchirele cu pragovete şi ştergarele de cui, piesele din ceramică sau metal se alătură icoanelor într-un discurs muzeal sugestiv ce exprimă specificul artei populare bulgare.
Back to main page