Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Ajutor pentru Nicolae Pojoga




În urmă cu doi ani, Muzeul Național al Țăranului Român a avut ocazia pregătirii unei foarte speciale expoziții de fotografie: „Așa văzut-a Zaharia - improvizații într-o lume captivă". A fost un eveniment și o premieră pentru muzeul nostru în colaborarea cu o instituție culturală din Republica Moldova, „Asociația pentru Documente și Arhive Fotografice” Chișinău coordonată de domnul Nicolae Pojoga. A fost un început în încercarea de a-l face cunoscut pe Zaharia Cușnir, un fotograf amator cu intuiție și inspirație extraordinare, care în anii ´50-´70 a imortalizat pe suport fotografic, fără filtrul ideologic specific acelei perioade, fragmente ale lumii rurale de dincolo de Prut.
 

Privilegiul de a vedea această lume ce ne fusese interzisă și de a fi martori în explorarea unui patrimoniu ce ar fi putut foarte ușor să dispară îl datorăm unei echipe de salvatori: studentul Victor Gălușcă, cel care a descoperit întâmplător cel aproximativ 4000 de clișee 6x6 cm în casa părăsită a fotografului, și profesorul său, fotograful Nicolae Pojoga, cel ce a adus „Lumea lui Zaharia” la lumină prin operațiunile de curățare și scanare, dar și prin incursiunile pertinente în acea lume mai greu de înțeles.
 

În această perioadă dificilă pentru noi toți, Nicolae Pojoga poartă greutatea unei boli, un drum dificil în care are nevoie de toți cei ce îl cunosc mai mult sau mai puțin. Un salvator de patrimoniu are la rândul său nevoie de sprijin. Muzeul Național al Țăranului Român îi este alături și vă îndeamnă să susțineți campania de crowdfunding „Ajutor pentru Nicolae Pojoga”.


https://sprijina.md/campaign/ajutor-pentru-nicolae-pojoga/?fbclid=IwAR2IVc76tYv73LQrj8yrk65qTx8fe9inj4Rp4ayek5vYMmzdNGVsHjh-abY





înapoi la pagina principală
 
inchis