Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

DECENII DE MEMORIE VIZUALĂ
Fotografii de Ana și Gheorghe Tripon
3 iunie - 18 iulie 2021




Muzeul Textilelor, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă joi, 3 iunie 2021, de la ora 17.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Decenii de Memorie Vizuală - Fotografii de Ana și Gheorghe Tripon.


Expoziția dedicată fotografilor Ana și Gheorghe Tripon expune fotografii realizate de aceștia între anii 1958-1992, dar și fotografii create de fotografi necunoscuți din prima jumătate a secolului al XX-lea. Locuind în Băița, județul Hunedoara, cei doi fotografi au captat memoria locurilor, a oamenilor și a momentelor importante din viața lor, a evenimentelor sociale și a costumelor și textilelor tipice zonei. Fotografiile lor sunt în mare parte monocrome (alb-negru), dar au realizat și fotografii colorate și în culori.

Fotografiile Anei și ale lui Gheorghe Tripon au împlinit dorința membrilor comunității comunei Băița de a imortaliza imaginea celor dragi și momentele principale din viața lor. Pe lângă această misiune, fotografiile lor documentează stilul de viață și bunurile fizice tradiționale ale acestei regiuni printre care arhitectura, costumul și inventarul textil produs în gospodăria tradițională. Prin fotografiile acestora se pot vedea schimbările rapide care s-au produs pe durata secolului al XX-lea și se pot stabilii conexiuni între diferitele perioade de timp.

În contextul în care astăzi evoluția fotografiei dă oricui posibilitatea creării instantanee a unei imagini, fotografiile Anei și ale lui Gheorghe Tripon, care de la captarea imaginii pe film la procesarea acestuia erau produsul unei intense munci artistice, dar și de acuratețe tehnică, rămân unice.

Fotografiile din expoziție aparțin colecțiilor Muzeul Textilelor, Ana Tripon, Familia Nicșa, Elena Țucă și Victoria Tripon.

Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Irina Nicolau, până la 18 iulie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis