Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Șahiștii. Povestiri / Lansarea primului volum de proză scurtă românească inspirată din lumea șahului / 4 august 2021, ora 18.00, Sala Media




Muzeului Național al Țăranului Român vă aşteaptă miercuri, 4 august 2021, între orele 18.00 și 20.00, la Sala Media, unde va avea loc lansarea cărții intitulate „Șahiștii. Povestiri”, publicată luna aceasta de editura Eikon.
 

Cartea cuprinde treizeci și două de povestiri, fiecare dintre ele reprezentând simbolic câte o figură din setul de șah cu același număr de piese. Ionuț Iamandi, autorul volumului, afirmă că firul cărții este într-adevăr șahul, dar povestirile arată „cât de multe și profunde lucruri poate spune acest joc despre condiția umană”.

În Prefața cărții, Andrei Manolescu apreciază că povestirile din acest volum „sunt universale”. „Ele își poartă cititorul din satele românești până în îndepărtata Japonie, din Europa până în America de Sud, din Egiptul Antic până în zilele noastre, din lumea celor amărâți și fără casă până în palatele șefilor de state, din zona înfruntărilor dintre pensionarii din parc până în cea a marilor turnee internaționale, din dormitoarele comune ale lagărelor de concentrare până în tunelurile de sub Zidul Berlinului sau de la bătrânii fără vârstă până la copiii minune”.

Un alt cititor al cărții în faza ei de manuscris, marele maestru internațional la șah Florin Gheorghiu, a scris: „Pentru un șahist, eșichierul este doar suprafața, doar fața văzută a jocului său; dedesubt, e viața cu zbaterile și constrângerile ei, care de multe ori ne scapă atunci când ne aventurăm în lumea șahului. Prin povestirile din cartea sa cuprinzător și inspirat intitulată „Șahiștii”, domnul Ionuț Iamandi ne oferă tocmai șansa de face acele incursiuni în geologia partidelor de șah din toate vremurile și de pe toate continentele. O lectură fascinantă, care te absoarbe fără să îți dai seama!”

La lansarea de la Muzeului Național al Țăranului Român sunt așteptați să participe nu numai amatorii de șah sau jucătorii profesioniști, ci toți cei interesați de această nouă perspectivă literară asupra șahului și asupra oamenilor care îl practică. Pe lângă dialogul cu autorul, participanții la lansare vor putea asculta opinii despre carte expuse de marele maestru internațional Florin Gheorghiu, căruia îi este dedicată una dintre povestiri, scriitorul și criticul literar Ion Bogdan Lefter, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din București, jurnalistul Andrei Manolescu, autorul prefeței volumului, editorul Valentin Ajder, directorul editurii Eikon și antreprenorul cultural Cezar Armașu, editor al revistei „Pallas Athena” și sponsor al ilustrațiilor din carte realizate de artistul plastic Adela Silvan.

Un fragment din carte puteți citi în articolul care poate fi accesat prin linkul următor: https://pallasathena.ro/sahistii-primul-volum-de-proza-scurta-romaneasca-inspirata-din-lumea-sahului/

Ilustrațiile cărții sunt prezentate în acest slide: https://youtu.be/tOmtjyYn180

Un interviu acordat de autor în cadrul emisiunii de șah „Strategie în alb și negru” de la postul de televiziune „Realitatea TV Plus” poate fi vizionat aici: https://youtu.be/yaeETvxEexE

Volumul „Șahiștii” are 248 de pagini format 14,5 x20,5, pe hârtie albă de 80g/m și poate fi achiziționat de pe site-ul librăriei virtuale a editurii Eikon: https://www.librariaeikon.ro/beletristica-critica/1057-sahistii-povestiri.html

 



 




înapoi la pagina principală
 
inchis