Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Târgul 100 de Tradiții Românești // 10 – 12 iulie 2020




În perioada 10 – 12 iulie 2020, Fundația Kogaion 115 organizează Târgul 100 de Tradiții Românești, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Intrarea la târg este liberă! Accesul se face prin strada Monetăriei, iar ieșirea prin Bd. Ion Mihalache.

Păstrând spiritul autentic al sărbătorilor populare româneşti, meşterii prezenţi la acest târg îi aşteaptă pe bucureşteni cu o sumedenie de lucruri create de ei cu multă pricepere şi mult suflet: ii şi chimire din piele naturală ornate cu motive populare, ţesături şi straie ţărăneşti, zgărdane şi cingători cusute cu mărgele, covoare ţesute la război, icoane pictate pe sticlă și pe lemn, vase din lut sau din alamă, pentru gospodărie.

Avem bucuria ca la această ediție să ne fie alături, în cele trei zile de târg, vestitul meșter olar Ion Retezeanu, din Găleșoaia județul Gorj. Acesta va face demonstrații la roata olarului și va povesti celor interesați câteva din tainele vechiului meșteșug.

Cei care sunt în căutarea unui cadou deosebit pentru cei dragi au ocazia să aleagă obiecte unicat şi de la artizanii veniţi la târg cu vestimentaţie pictată manual, bijuterii din argint, bluze imprimate cu motive populare, uleiuri și creme din lavandă, tablouri și cărți legate în piele naturală.

Aici se pot târgui dulcețuri de trandafiri și sucuri de cătină, palincă şi diverse soiuri de miere, prăjituri de casă, suberek, fructe şi legume de sezon.

Anticarii expun obiecte foarte vechi, aparţinând vieţii de la ţară: lăzi de zestre, dulăpioare, copăiţe, costume populare din toate zonele etnografice ale ţării, unelte pentru ţesut sau pentru lucrat pământul.

Mâncăruri delicioase vor fi proaspăt gătite, iar berea artizanală rece și sucurile de fructe proaspăt stoarse va stinge setea zilelor calde ale lunii lui Cuptor. Meniul bucătarilor este pentru toate gusturile: pastramă de berbecuț ținută în baiț, sărmăluțe și frigărui, cartofi țărănești făcuți pe plită.

Vă rugăm să respectați normele de distanțare socială și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți.

Program: zilnic între orele 10:00-19:00



Organizator eveniment: Fundaţia Kogaion 115
Persoana de contact – Ligia Gabriela Marica
Mobil: 0722 274 803
e-mail: ligia_marica@yahoo.com



 


înapoi la pagina principală
 
inchis