Catre Tur Virtual
Lucrare colectivă, adesea anonimă, bisericile de lemn sunt o reflectare a condiţiilor socio-economice şi istorice, o convingătoare demonstraţie de continuitate a unei vieţi spirituale de veche tradiţie. Ele sunt documente de certă autenticitate nu numai prin elementele înfăţişării lor, ce reflectă unitatea poporului român, ci şi prin rolul pe care l-au împlinit în viaţa românilor transilvăneni: tribună naţională, şcoală, aşezământ de cultură şi artă, realităţi al căror sens se împleteşte armonios cu atributul lor de ctitorie a obştii.

Cu alte cuvinte, bisericile de lemn reprezintă o realitate definitorie pentru geografia spirituală a poporului român de pretutindeni.

Bisericile de lemn oglindesc fără echivoc unitatea românească, argumentând pe deplin afirmaţia marelui istoric Nicolae Iorga: "creaţiunea multilaterală a poporului nostru este aceeaşi peste toate provinciile" ele fiind în acelaşi timp o mărturie convingătoare "că românii s-au aflat pretutindeni acasă în marele spaţiu carpatic şi că din nefericire chiar şi în vremurile moderne, procesul de răşluire a posesiunilor strămoşeşti şi de deznaţionalizare s-a săvârşit în dauna poporului nostru".

Dintre aspectele istorice pentru care biserica de lemn se instituie în martor ocular îl subliniem pe acela privind procesul etnic intervenit în aşezările transilvănene în condiţiile istorice date. Sărăciţi, lipsiţi de drepturi şi de posibilitatea întreţinerii unei şcoli proprii, în urma unei îndelungate rezistenţe, au fost fie deznaţionalizaţi, fie alungaţi de pe glia străbună.

Pentru românii din satele de pe Mureş, Arieş şi Târnave bisericile de lemn sunt martori ai consecinţelor grave ale acţiunilor de deznaţionalizare la care au fost supuşi, însoţite adesea şi de persecuţii religioase. De aceea ei vedeau în lăcaşurile religioase de lemn şi însemne ale speranţei de eliberare naţională.

Privind situaţia sub acest aspect, putem înţelege remarcabila valoare a bisericilor de pe Mureş: de la Porumbeni, în al cărui lemn se păstrează slova secolului al XVI-lea, a aceleia de la Văleni (fosta Oaia), ridicată în 1695 - 1696, sub protopopul Toader "cu îndemnarea şi toată cheltuiala satului", a aceleia de la Păcureni sau a aceleia de la Valea (fostă Iobăgeni), ridicată din temelie "de cinstiţii săteni, în locul celei risipite", a aceleia de la Sântandrei - Miercurea Nirajului.

Bisericile de lemn au adus, din adâncul istoriei, sisteme constructive, tipuri de plan, modele decorative, elemente care le-au conferit atributul de documente ale plămădirii, ale existenţei şi dăinuirii poporului român, ale spiritului său creator.

Fiind creaţie ţărănească, au multe trăsături comune cu casa tradiţională: dimensiuni apropiate de cele ale casei, sunt construite din aceeaşi materie primă (lemnul), în aceleaşi tehnici (de tipul "blokbau" sau "în cununi"). În ceea ce priveşte planul de construcţie, bisericile de lemn (ca şi a bisericile de zid) cuprinde: pronaosul, naosul şi altarul, dispuse pe axul longitudinal al construcţiei la care, în unele cazuri, se adaugă pridvorul sau prispa (aşa cum se întâlneşte mai ales în Transilvania şi uneori şi în Oltenia, Muntenia sau Moldova). Aceste monumente au o unitate arhitectonică remarcabilă în care ştiinţa folosirii spaţiului se manifestă în linii şi volume ce exprimă forţă şi graţie, îndrăzneală, dar şi echilibru, măsură.

Decorul bisericilor de lemn este şi el asemănător cu acela al caselor ţărăneşti (începând cu masivele tălpi de lemn ale căror căpătâie sunt fasonate adesea în forma unui cap de cal stilizat şi până la căpătâiele căpriorilor ce susţin streaşina acoperişului surprindem desfăşurarea aceluiaşi sistem ornamental). Astfel, alături de motivele liniare şi compoziţiile geometrice (romburi, cercuri, rozete) întâlnim motive vegetale (flori, vrejul, arbori) realizate prin crestare sau pictate în policromie. Decorul legat de simbolistica religioasă, aproape totdeauna pictural (chipuri de sfinţi, îngeri, scene din Ciclul Christologic etc.) realizat de ţăranii - zugravi se supune aceloraşi legi ale echilibrului şi măsurii.

Unele aspecte legate de tehnica de execuţie sau desfăşurarea iconografică sunt impuse de formele speciale ale arhitecturii în lemn şi de modul de preparare a acestui material spre a servi ca suport unei "podoabe trainice". Registrele picturale cuprind în general tâmpla şi icoanele, altarul, bolţile sau tablourile ctitorilor. Ca tehnică de execuţie întâlnim frecvent tempera, aplicată direct pe lemn, tempera pe pânză, tempera pe lemnul gletuit sau chiar fresca pe lemnul acoperit cu strat de tencuială.

Ansamblurile de pictură din bisericile de lemn din Arad (Groşii Noi, Juliţa şi Troaş) şi Hunedoara (Lunca Moţilor şi Bejan) care fac obiectul acestei prezentări, datând din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea sunt o elocventă dovadă a măiestriei meşterilor zugravi - ţărani.

Deşi la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic - Cina, Judecata şi Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea şi Plângerea Mântuitorului.

De asemenea se păstrează în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli şi cete îngereşti, chipuri de prooroci şi muceniţe, în decor de arcade, arhanghelii Mihail şi Gavril înconjuraţi de cete îngereşti.

Din punct de vedere stilistic, pictura acestor biserici reprezintă o sinteză între bizantin şi gotic (treptat componenta gotică va deveni mai palidă iar cea bizantină se va accentua pe fundalul noilor condiţii de evoluţie a societăţii româneşti din Transilvania, capabilă să întreţină relaţii active cu Ţările Române, unde dezvoltarea artelor beneficia de aportul substanţial al experienţelor bizantine).

Mica "rezervaţie arhitectonică" alcătuită din bisericile de lemn din Groşii Noi, Juliţa şi Troaş (Arad) şi Lunca Moţilor (Hunedoara), aflată din anul 1991 sub protecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, face parte dintr-un plan mai amplu al muzeului iniţiat în scopul refacerii legăturii cu pământul şi cu instituţiile satului tradiţional.

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului - Program



CINEMA MUZEUL ŢĂRANULUI ÎN AER LIBER
7 - 15 AUGUST

 

Vineri, 7 august

21:00 Totul nu va fi bine - premieră națională -

Regie: Adrian Pârvu / Helena Maksyom, 2020, România, documentar, 82’
Audienţă general (AG)
Distribuitor: microFILM




Sâmbătă, 8 august

21:00 Vinovatul (The Guilty)
Regie: Gustav Möller, 2018, Danemarca, thriller, 85’
Acordul părinţilor pentru copii sub 12 ani (AP-12),
Distribuitor: Bad Unicorn



Duminică, 9 august

21:00 Totul nu va fi bine
Regie: Adrian Pârvu / Helena Maksyom, 2020, România, documentar, 82’
Audienţă general (AG)
distribuitor: microfilm

Luni, 10 august

LIBER

FESTIVALULU DE TEATRU INDEPENDENT UNDERCLOUD
marţi, 11 august – marţi 18 august 2020

 

CINEMA UNDER ANY CLOUD

Muzeul Național al Țăranului Român prin Cinema Muzeul Țăranului și în parteneriat cu Festivalul de Teatru Independent Undercloud organizează trei proiecții de filme românești în aer liber în programul Cinema Under Any Cloud, difuzate după piesele de teatru în serile de 12, 13 și 15 august.
Biletele la filmele din program se achiziționează exclusiv online prin platforma eventbook.


Miercuri, 12 august

CINEMA UNDER ANY CLOUD

23:00 Balanța
Regie: Lucian Pintilie, 1992, Franța/România, dramă, 105'
Versiune restaurată în format digital 4K
Acordul părinţilor pentru copii sub 12 ani (AP-12)
Distribuitor: Transilvania Film






Joi, 13 august
CINEMA UNDER ANY CLOUD


23:00 Ivana cea Groaznică
Regie: Ivana Mladenovic, 2019, România/Serbia, dramă, 89'
Acordul părinţilor pentru copii sub 12 ani (AP-12)
Distribuitor: Hi Film Prod






Sâmbătă, 15 august
CINEMA UNDER ANY CLOUD

23:30 Totul nu va fi bine
Regie: Adrian Pârvu / Helena Maksyom , 2020, România,
documentar, 82’
Audienţă generală (AG)
Distribuitor:  microFILM


                                                                                                                        --------------

Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea
Strada Monetăriei nr. 3, Sector 1, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român
telefon: 021.317.96.60


Tarif proiecţie specială în aer liber: 16 lei
Bilete disponibile exclusiv pe 
eventbook.ro

INFO FB Cinema Muzeul Țăranului







******


Reguli de funcționare a cinematografului în aer liber

 

Ne dorim ca dumneavoastră și cei dragi să fiți mereu în siguranță, de aceea am adoptat următoarele măsuri de siguranță, conform Ordinului nr. 2879/967/2020, capitolul V și Ordinului nr. 966/1809/105/2020:

Locurile sunt poziționate astfel încât distanța minimă obligatorie de 2m să fie respectată. Nu este permisă schimbarea amplasamentului. De asemenea, scaunele vor fi dezinfectate înainte și după fiecare proiecție.

Accesul publicului este permis numai cu purtarea măștii (medicale sau non-medicale) pe toată durata evenimentului. Aceasta trebuie să acopere gura și nasul.

Fiecare participant își va dezinfecta mâinile la intrarea în zona de eveniment, din Strada Monetăriei, cu dezinfectantul pus la dispoziție de organizator, și va permite monitorizarea temperaturii. Persoanele care refuză dezinfectarea mâinilor sau monitorizarea temperaturii, dar și cele care înregistrează o temperatură mai mare de 37.3°C, nu vor avea acces la proiecție. În aceste cazuri, nu se returnează contravaloarea biletului de acces.

Accesul la eveniment se face cu respectarea de către participanți a distanței minime de 1,5 m între persoane. Sunt stabilite fluxuri de intrare și ieșire separate, pentru facilitarea menținerii distanței fizice între participanți.

Ieșirea din zona alocată se poate face doar în următoarele situații: deplasarea la toaletă, urgență medicală sau pentru părăsirea definitivă a zonei de eveniment.

Este interzis accesul în locație cu băuturi / alimente din afara spațiului de eveniment.În toate zonele de așteptare și toalete, participanții vor păstra distanța de siguranță de minimum 1,5m.

Proiecția va începe în fiecare seară după lăsarea întunericului, de la ora 21:00. Accesul este posibil cu o oră înaintea începerii proiecției, iar repartizarea pe scaune se face în funcție de ordinea sosirii.

Biletele sunt disponibile exclusiv online, pe platforma Eventbook.

În caz de vreme nefavorabilă, dacă ploaia începe înainte de ora stabilită a proiecției, aceasta se anulează și va fi reprogramată săptămâna următoare, spectatorii putând opta, în decurs de maximum 48h, pentru restituirea banilor pe bilete sau pentru schimbarea biletelor pentru un alt film programat sau pentru păstrarea lor pentru data reprogramării filmului anulat.

În cazul în care ploaia începe după scanarea biletelor, filmul nu se reprogramează, iar costul biletului nu se rambursează.

Vă mulțumim pentru înțelegere și vă așteptăm la film!


 
inchis