Catre Tur Virtual
Lucrare colectivă, adesea anonimă, bisericile de lemn sunt o reflectare a condiţiilor socio-economice şi istorice, o convingătoare demonstraţie de continuitate a unei vieţi spirituale de veche tradiţie. Ele sunt documente de certă autenticitate nu numai prin elementele înfăţişării lor, ce reflectă unitatea poporului român, ci şi prin rolul pe care l-au împlinit în viaţa românilor transilvăneni: tribună naţională, şcoală, aşezământ de cultură şi artă, realităţi al căror sens se împleteşte armonios cu atributul lor de ctitorie a obştii.

Cu alte cuvinte, bisericile de lemn reprezintă o realitate definitorie pentru geografia spirituală a poporului român de pretutindeni.

Bisericile de lemn oglindesc fără echivoc unitatea românească, argumentând pe deplin afirmaţia marelui istoric Nicolae Iorga: "creaţiunea multilaterală a poporului nostru este aceeaşi peste toate provinciile" ele fiind în acelaşi timp o mărturie convingătoare "că românii s-au aflat pretutindeni acasă în marele spaţiu carpatic şi că din nefericire chiar şi în vremurile moderne, procesul de răşluire a posesiunilor strămoşeşti şi de deznaţionalizare s-a săvârşit în dauna poporului nostru".

Dintre aspectele istorice pentru care biserica de lemn se instituie în martor ocular îl subliniem pe acela privind procesul etnic intervenit în aşezările transilvănene în condiţiile istorice date. Sărăciţi, lipsiţi de drepturi şi de posibilitatea întreţinerii unei şcoli proprii, în urma unei îndelungate rezistenţe, au fost fie deznaţionalizaţi, fie alungaţi de pe glia străbună.

Pentru românii din satele de pe Mureş, Arieş şi Târnave bisericile de lemn sunt martori ai consecinţelor grave ale acţiunilor de deznaţionalizare la care au fost supuşi, însoţite adesea şi de persecuţii religioase. De aceea ei vedeau în lăcaşurile religioase de lemn şi însemne ale speranţei de eliberare naţională.

Privind situaţia sub acest aspect, putem înţelege remarcabila valoare a bisericilor de pe Mureş: de la Porumbeni, în al cărui lemn se păstrează slova secolului al XVI-lea, a aceleia de la Văleni (fosta Oaia), ridicată în 1695 - 1696, sub protopopul Toader "cu îndemnarea şi toată cheltuiala satului", a aceleia de la Păcureni sau a aceleia de la Valea (fostă Iobăgeni), ridicată din temelie "de cinstiţii săteni, în locul celei risipite", a aceleia de la Sântandrei - Miercurea Nirajului.

Bisericile de lemn au adus, din adâncul istoriei, sisteme constructive, tipuri de plan, modele decorative, elemente care le-au conferit atributul de documente ale plămădirii, ale existenţei şi dăinuirii poporului român, ale spiritului său creator.

Fiind creaţie ţărănească, au multe trăsături comune cu casa tradiţională: dimensiuni apropiate de cele ale casei, sunt construite din aceeaşi materie primă (lemnul), în aceleaşi tehnici (de tipul "blokbau" sau "în cununi"). În ceea ce priveşte planul de construcţie, bisericile de lemn (ca şi a bisericile de zid) cuprinde: pronaosul, naosul şi altarul, dispuse pe axul longitudinal al construcţiei la care, în unele cazuri, se adaugă pridvorul sau prispa (aşa cum se întâlneşte mai ales în Transilvania şi uneori şi în Oltenia, Muntenia sau Moldova). Aceste monumente au o unitate arhitectonică remarcabilă în care ştiinţa folosirii spaţiului se manifestă în linii şi volume ce exprimă forţă şi graţie, îndrăzneală, dar şi echilibru, măsură.

Decorul bisericilor de lemn este şi el asemănător cu acela al caselor ţărăneşti (începând cu masivele tălpi de lemn ale căror căpătâie sunt fasonate adesea în forma unui cap de cal stilizat şi până la căpătâiele căpriorilor ce susţin streaşina acoperişului surprindem desfăşurarea aceluiaşi sistem ornamental). Astfel, alături de motivele liniare şi compoziţiile geometrice (romburi, cercuri, rozete) întâlnim motive vegetale (flori, vrejul, arbori) realizate prin crestare sau pictate în policromie. Decorul legat de simbolistica religioasă, aproape totdeauna pictural (chipuri de sfinţi, îngeri, scene din Ciclul Christologic etc.) realizat de ţăranii - zugravi se supune aceloraşi legi ale echilibrului şi măsurii.

Unele aspecte legate de tehnica de execuţie sau desfăşurarea iconografică sunt impuse de formele speciale ale arhitecturii în lemn şi de modul de preparare a acestui material spre a servi ca suport unei "podoabe trainice". Registrele picturale cuprind în general tâmpla şi icoanele, altarul, bolţile sau tablourile ctitorilor. Ca tehnică de execuţie întâlnim frecvent tempera, aplicată direct pe lemn, tempera pe pânză, tempera pe lemnul gletuit sau chiar fresca pe lemnul acoperit cu strat de tencuială.

Ansamblurile de pictură din bisericile de lemn din Arad (Groşii Noi, Juliţa şi Troaş) şi Hunedoara (Lunca Moţilor şi Bejan) care fac obiectul acestei prezentări, datând din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea sunt o elocventă dovadă a măiestriei meşterilor zugravi - ţărani.

Deşi la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic - Cina, Judecata şi Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea şi Plângerea Mântuitorului.

De asemenea se păstrează în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli şi cete îngereşti, chipuri de prooroci şi muceniţe, în decor de arcade, arhanghelii Mihail şi Gavril înconjuraţi de cete îngereşti.

Din punct de vedere stilistic, pictura acestor biserici reprezintă o sinteză între bizantin şi gotic (treptat componenta gotică va deveni mai palidă iar cea bizantină se va accentua pe fundalul noilor condiţii de evoluţie a societăţii româneşti din Transilvania, capabilă să întreţină relaţii active cu Ţările Române, unde dezvoltarea artelor beneficia de aportul substanţial al experienţelor bizantine).

Mica "rezervaţie arhitectonică" alcătuită din bisericile de lemn din Groşii Noi, Juliţa şi Troaş (Arad) şi Lunca Moţilor (Hunedoara), aflată din anul 1991 sub protecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, face parte dintr-un plan mai amplu al muzeului iniţiat în scopul refacerii legăturii cu pământul şi cu instituţiile satului tradiţional.

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului - Program



CINEMA MUZEUL ŢĂRANULUI


                                                                               

Vineri, 26 februarie

19:30 Servitorii (Servants) - PREMIERĂ-

Regie Ivan Ostrochovský, 2020, Slovacia, Romania, Cehia, Irlanda, dramă, 80’
Acordul părinţilor pentru copii sub 12 ani (AP-12)
Distribuitor: Transilvania Film



 

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL FILM O’CLOCK
27 februarie – 3 martie

 

Bilet tarif unic: 15 lei
Bilete disponibile pe eventbook.ro

De la Marea Baltică până în cel mai sudic punct al Africii, Film O’Clock folosește meridianul și fusul orar pentru a aduce împreună spectatorii din diferite orașe, țări și continente. Datorită proiecțiilor simultane de film, urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri cu invitați speciali, publicul are șansa de a experimenta un festival de film de la sute de kilometri distanță.

Anul acesta, la prima ediție a Festivalului, proiecțiile vor avea loc online - pe platforma Festival Scope - programul putând fi accesat de publicul din Lituania, România, Grecia, Egipt și Africa de Sud, dar și fizic la Cinema Muzeul Țăranului din București, specificul acestui festival fiind programarea filmelor la ore exacte. Sesiunile de întrebări și răspunsuri cu invitați speciali vor fi transmise online pe pagina de Facebook a Festivalului.

Curatoriată de o echipă de programatori, selecția festivalului se concentrează pe descoperirea vocilor noi și îndrăznețe, și pe valorificarea tendințelor cinematografice specifice fiecărei țări din proiect.

Sâmbătă, 27 februarie

17:30 Ceremonia de deschidere + Shorts O’Clock I, 70’

Shorts O'Clock I conține două scurtmetraje uimitoare la granița dintre documentar și ficțiune - documentarul lituanian One Life și scurtmetrajul egiptean Sunday at 5, scurtmetrajul de ficțiune sud-african despre copii în căutarea miracolelor What did you dream? și fermecătoarea poveste grecească The Mouse Story care dezvăluie o lume în care totul pare posibil.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock I - Fata și ecoul
Titlu internațional: The Girl and The Echo
Regizor: Arūnas Žebriūna
Țară: Uniunea Sovietică
Gen: Drama, Familie, Romance
An: 1964
Durată: 66’
THE GIRL AND THE ECHO (1966), în regia lui Arūnas Žebriūnas, reprezintă dramatizarea nuvelei Echo a lui Yuri Naghibin, care a semnat și scenariul, și spune povestea ultimei zile de vacanță de vară petrecute de Vika la bunic. O descriere strălucitoare, dar și dureroasă a bucuriilor și greutăților copilăriei, dezamăgirea maturizării și importanța relațiilor interumane transformă pelicula într-o reală sărbătoare a artei, creativității și curiozității.
Festivaluri: Cannes International Film Festival for Young People (1965), Grand Prix and the Silver Sail - 18th Locarno International Film Festival.



Duminică, 28 februarie

18:00 Shorts O’Clock II, 69’

Această colecție include o călătorie excepțională în jurul lumii prin animația românească My father’s shoes, răscolitoarea poveste de dragoste sud-africană The Letter Reader, și emoționanta dramă egipteană Ward’s Hanna Party, cu un interes antropologic manifestat pentru tradițiile nunților egiptene.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock II - Balanța (prin amabilitatea Filmex Film)
Titlu internațional: The Oak
Regizor: Lucian Pintilie
Țară: Romania
Gen: ficțiune
An: 1992
Durată: 105’
BALANȚA (1992), semnat de Lucian Pintilie, ne-o prezintă pe frumoasa și nesăbuit de sfidătoare Nela (Maia Morgenstern), al cărei tată, fost colonel în Securitate, tocmai a murit. Îndreptându-se spre pustia zonă rurală cu cenușa acestuia, Nela ajunge la un spital dărâmat și arhiplin, și începe o aventură cu Mitică, un doctor sclipitor, care, ca și ea, nu acceptă compromisurile și speră la o viață bună. O narațiune de o cursivitate admirabilă, o descriere tăioasă, extravagantă și amuzant de sălbatică a ultimelor stadii ale monstruoasei dictaturi comuniste a lui Ceaușescu.
Festivaluri: Nominee, Top 10 Film Award - Cahiers du Cinéma (1992), European Actress of the Year (Maia Morgenstern) - European Film Awards (1993), Best Actress (Maia Morgenstern) - Geneva Film Festival (1992)



Luni, 1 martie

18:00 Shorts O’Clock III, 62’

Această colecție conține drama grecească Pathologies of Everyday Life – o poveste condusă de un dialog puternic, un documentar egiptean pe jumătate absurd și pe jumătate comic The Promised, subtilul scurtmetraj lituanian Dummy și filmul românesc Contraindications – un intens studiu de personaje.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock III – Zi liberă
Titlu internațional: Day Off
Regizor: Vasilis Vafeas
Țară: Grecia
Gen: Comedia, Drama
An: 1982
Durată: 75’
Fascinat de poveștile umane cotidiene, Vasilis Vafeas, descrie în al său film ZI LIBERĂ (1982), o zi din viața unui angajat al micii burghezii pe durata căreia protagonistul încearcă să realizeze mai multe obligații personale, experimentând o serie de situații tragicomice constituind o reală odisee. Pe parcursul zilei, nebunia care dăinuie asupra lumii înconjurătoare îl afectează din ce în ce mai mult până când, într-un final, îl oprește din a mai construi orice relație umană sinceră.
Festivaluri: Munich Film Festival, San Sebastian International Festival, La Rochelle Film Festival



Marți, 2 martie

18:00 Shorts O’Clock IV, 64’

Această colecție conține filmul lituanian-bijuterie Community Gardens, filmul Mthunzi despre segregare și efectele sale întunecate, scurtmetrajul românesc Bucharest Seen from Above cu dialogurile sale captivante și satira greacă Postcards from the end of the World.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock IV - în curs de confirmare

Miercuri, 3 martie

19:00 Classics O’Clock V – Katrina

Titlu internațional: Katrina
Regizor: Jans Rautenbach
Țară: Africa de Sud
Gen: Dramă
An: 1969
Durată: 99’
Controversatul Jans Rautenbach prezintă în al său film KATRINA (1969) povestea unei femei de culoare care renunță la relația cu părinții ei pentru a-i oferi fiului său o viață mai bună în sistemul Apartheid din Africa de Sud. Un film de referință în cinematografia sud-africană și o intensă examinare a politicilor rasiale nedrepte ale sistemului.
Festivaluri: Anthology Film Archives, New York (2011)

21:30 Ceremonia de închidere și proiecția filmelor de scurtmetraj câștigătoare, 60’



 

--------------

Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea
Strada Monetăriei nr. 3, Sector 1, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român
telefon: 021.317.96.60


Bilete sunt disponibile exclusiv la casa de bilete a cinematografului

Program: Luni – Vineri 18:00 – 20:00 

                  Sâmbătă – Duminică 15:00 – 20:00
 

Tarif: 12 lei/ bilet întreg
              8 lei/ bilet redus


INFO FB Cinema Muzeul Țăranului






 


 
inchis