To Virtual Tour

Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.

***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).

Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail
carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.

Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.

De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170  

Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro

 

Am ajuns la finalul rezidențelor ȘAH 2021.




Trei luni – iunie, iulie, august, cinci grupe, 20 de tineri artiști.

Rezidențele ȘAH insistă pe procesul creator și pe libertatea de creație. În cele două săptămâni nimeni nu le spune tinerilor artiști ce să facă, cum să facă, când să facă; își croiesc singuri programul; singuri caută orice întâlnire care să le stârnească inspirația, fie că e vorba de peisaje, de hotare, de oameni, de colegii de grupă, sau de întâmplări la care se nimeresc să participe. Se întâmplă deseori ca proiectul cu care au aplicat să sufere modificări sau să se schimbe complet. Important este ca în cele două săptămâni de rezidență tinerii artiști să-și ia timp pentru ei. Doar pentru ei. Eliberați de rutine și de starea de confort.


Anul acesta tonul rezidențelor a fost întoarcerea spre înăuntru și strădania de a-l înțelege pe celălalt. Atenția tinerilor s-a îndreptat spre căutări, spre pregătire, de parc-ar fi o trecere spre altceva.

Joaca cu cei din sat a avut loc, dar în cadrul unui eveniment comun de marcare a rezidenței. Toate grupele au ținut ateliere cu adolescenții și copiii din sat, însă conexiunile cu oamenii locului au fost calde fără să fie exuberante; parcă anul acesta s-au întâlnit să se joace puțin, în așteptarea lui altceva...

Ioana Hogman din prima rezidență a avut un atelier cu femeile din sat, dar marele câștig al rezidenței sale este faptul că s-a aplecat foarte atent și pertinent asupra realităților de-acum din acel sat. Îi citește ca un scriitor atent și neinvaziv, care ascultă și vede totul.

Maria Mălcică, Daniel Semenciuc și Eduard Bălaș din a doua grupă au descoperit Biserica Evanghelică ca spațiu de lucru. Era fierbinte aerul afară și ei se retrăgeau acolo ca să lucreze. A fost o rezidență nu numai „productivă”, ci și foarte prietenească.

În grupa a treia, echipa alcătuită din Anastasia Grigore, Diana Păun, Sarah Mitrofan și Valentin Teodorescu s-a concentrat pe proiectul cu care au venit; au și făcut două filme pe care le-au prezentat în Biserica Evanghelică înaintea plecării lor de Acasă, într-un cadru scenografic ce completa limbajul video Un happening vizual care, evident, a schimbat fața Bisericii.

Ioana Cherciu, colega lor de grupă, s-a infiltrat între adolescenții satului încă din prima seară și-a aflat secrete știute numai de ea. Parcă ar stăpâni un limbaj care nouă, celor care nu participăm la întâlnirile de seară ale adolescenților, ne e străin.

În grupa a patra Roxana Morar a venit cu ideea lui Pită Party Performance. La cuptorul de-Acasă s-au adunat artiști, copii și săteni ca să frământe aluatul, să-și facă fiecare forma lui și toți să guste lichiul (plăcintă săsească ce se coace direct pe vatră în cuptorul din cărămidă). Însă, în restul perioadei, și Roxana, și Miruna, și cele două Cătăline s-au bucurat de libertatea de a fi împreună.

La fel s-a întâmplat și în ultima grupă, a cincea, unde s-au întâlnit patru tineri „clujeni” cu două surori timișorence. Și ei aveau pregătit un Bâlci pe Grui la Hundorf, o întâlnire cu satul prin mai multe ateliere simultane, dar în restul perioadei de rezidență au fost doar ei cu ei.

Anul acesta a marcat și ediția pilot de colaborare cu Arhiva de Imagine de la Muzeul Național al Țăranului Român și credem că marele câștig al acestui parteneriat este că a lansat și a deschis o temă majoră pentru rezidențele ȘAH – satul contemporan prin ochii artiștilor. O temă de viitor, necesară, care protejează libertatea de creație a tinerilor artiști, fiind totodată o cercetare artistică și o reflectare contemporană a satului, variată și autentică.

Vă invităm să cunoașteți parcursul artiștilor în rezidențe accesând www.acasalahundorf.ro, butonul “Rezidenți 2021”.

Acum suntem în pregătirea expoziției online și a Coloniei Artiștilor.

Revenim cu detalii atât pe www.acasalahundorf.ro, cât și pe rețelele de socializare.
 




back to main page
 
closed