To Virtual Tour

Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.

***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).

Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail
carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.

Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.

De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170  

Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro

 

SCOARȚE
Expoziție - Maria și Iulian Mihalachi
21 - 26 septembrie 2021




Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă marţi, 21 septembrie 2021, de la ora 17.00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziţiei Scoarţe.


Țesutul era îndeletnicirea cea mai dragă femeilor, fiind comparat, prin analogie cu zămislirea formelor noi de viață. Meșteșugul era însoțit de numeroase interdicții rituale, iar practicarea lui de-a lungul anului era clar reglementată.

Covoarele, folosite inițial pe pereți și cunoscute sub diferite denumiri – scoarțe, păretare, laicer, răspândeau prin desenele și culorile lor, bogăție, abundență, fericire. Originalitatea și unicitatea covoarelor se datorează priceperii și ingeniozităţii femeilor care au țesut cu grijă adevărate povești, integrând motive și simboluri – geometrice, vegetale, antropomorfe, zoomorfe, semnificând apa, cerul, pământul, Soarele, Luna, pomul vieții, calul, călărețul, păsări, flori, rombul, coarnele berbecului, broaște țestoase, pești. Motivele erau țesute în compoziții deschise sau închise de chenare, urmărind obținerea unui efect de simetrie și ritm cromatic.

Scoarţele lucrate de Maria Mihalachi şi prezente în expoziţia de la Muzeul Ţăranului au o poveste ce transmite emoție, echilibru şi măsură. Confecționate din lână pură ori amestecată cu bumbac, cu motive inspirate din specificul zonei Neamțului, scoarțele ţesătoarei Maria Mihalachi ne îndeamnă să căutăm frumusețea și armonia. În toată această lucrare, Iulian Mihalachi, soțul Mariei s-a implicat cu tot sufletul, fiind convins că scoarțele moldovenești se încadrează în marea familie a artei decorative.

Expoziţia este cu vânzare și poate fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 26 septembrie, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

Curatori: Oana Constantin şi Simona Hobuncu, MNŢR

***

Scoarțele cele mai căutate erau cele tunse, pentru lucrul acestora se întrebuința toată casa, ba și copiii ajuta. Lâna se înnoda pe urzeală cu leațuri, apoi o trageau cu un pieptene de tei, ca să stea bine, și cu o scândurică, care avea o bortă în mijloc, o măsurau să fie tot una, o tundeau și apoi băteau câțiva oameni cu vatala, așa de mare și de grea era vatala, părul la scoarțele acestea era de trei degete.

Scoarțele se făceau cu figuri, cu flori. Scoarțele acestea se așterneau pe paturi lungi, cât păretele, din capăt în capăt.

Elena Niculiță-Voronca
Datini

 




back to main page
 
closed