Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Ajutor pentru Nicolae Pojoga




În urmă cu doi ani, Muzeul Național al Țăranului Român a avut ocazia pregătirii unei foarte speciale expoziții de fotografie: „Așa văzut-a Zaharia - improvizații într-o lume captivă". A fost un eveniment și o premieră pentru muzeul nostru în colaborarea cu o instituție culturală din Republica Moldova, „Asociația pentru Documente și Arhive Fotografice” Chișinău coordonată de domnul Nicolae Pojoga. A fost un început în încercarea de a-l face cunoscut pe Zaharia Cușnir, un fotograf amator cu intuiție și inspirație extraordinare, care în anii ´50-´70 a imortalizat pe suport fotografic, fără filtrul ideologic specific acelei perioade, fragmente ale lumii rurale de dincolo de Prut.
 

Privilegiul de a vedea această lume ce ne fusese interzisă și de a fi martori în explorarea unui patrimoniu ce ar fi putut foarte ușor să dispară îl datorăm unei echipe de salvatori: studentul Victor Gălușcă, cel care a descoperit întâmplător cel aproximativ 4000 de clișee 6x6 cm în casa părăsită a fotografului, și profesorul său, fotograful Nicolae Pojoga, cel ce a adus „Lumea lui Zaharia” la lumină prin operațiunile de curățare și scanare, dar și prin incursiunile pertinente în acea lume mai greu de înțeles.
 

În această perioadă dificilă pentru noi toți, Nicolae Pojoga poartă greutatea unei boli, un drum dificil în care are nevoie de toți cei ce îl cunosc mai mult sau mai puțin. Un salvator de patrimoniu are la rândul său nevoie de sprijin. Muzeul Național al Țăranului Român îi este alături și vă îndeamnă să susțineți campania de crowdfunding „Ajutor pentru Nicolae Pojoga”.


https://sprijina.md/campaign/ajutor-pentru-nicolae-pojoga/?fbclid=IwAR2IVc76tYv73LQrj8yrk65qTx8fe9inj4Rp4ayek5vYMmzdNGVsHjh-abY





înapoi la pagina principală
 
inchis