Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului - Program



CINEMA MUZEUL ŢĂRANULUI


                                                                               

Vineri, 26 februarie

19:30 Servitorii (Servants) - PREMIERĂ-

Regie Ivan Ostrochovský, 2020, Slovacia, Romania, Cehia, Irlanda, dramă, 80’
Acordul părinţilor pentru copii sub 12 ani (AP-12)
Distribuitor: Transilvania Film



 

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL FILM O’CLOCK
27 februarie – 3 martie

 

Bilet tarif unic: 15 lei
Bilete disponibile pe eventbook.ro

De la Marea Baltică până în cel mai sudic punct al Africii, Film O’Clock folosește meridianul și fusul orar pentru a aduce împreună spectatorii din diferite orașe, țări și continente. Datorită proiecțiilor simultane de film, urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri cu invitați speciali, publicul are șansa de a experimenta un festival de film de la sute de kilometri distanță.

Anul acesta, la prima ediție a Festivalului, proiecțiile vor avea loc online - pe platforma Festival Scope - programul putând fi accesat de publicul din Lituania, România, Grecia, Egipt și Africa de Sud, dar și fizic la Cinema Muzeul Țăranului din București, specificul acestui festival fiind programarea filmelor la ore exacte. Sesiunile de întrebări și răspunsuri cu invitați speciali vor fi transmise online pe pagina de Facebook a Festivalului.

Curatoriată de o echipă de programatori, selecția festivalului se concentrează pe descoperirea vocilor noi și îndrăznețe, și pe valorificarea tendințelor cinematografice specifice fiecărei țări din proiect.

Sâmbătă, 27 februarie

17:30 Ceremonia de deschidere + Shorts O’Clock I, 70’

Shorts O'Clock I conține două scurtmetraje uimitoare la granița dintre documentar și ficțiune - documentarul lituanian One Life și scurtmetrajul egiptean Sunday at 5, scurtmetrajul de ficțiune sud-african despre copii în căutarea miracolelor What did you dream? și fermecătoarea poveste grecească The Mouse Story care dezvăluie o lume în care totul pare posibil.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock I - Fata și ecoul
Titlu internațional: The Girl and The Echo
Regizor: Arūnas Žebriūna
Țară: Uniunea Sovietică
Gen: Drama, Familie, Romance
An: 1964
Durată: 66’
THE GIRL AND THE ECHO (1966), în regia lui Arūnas Žebriūnas, reprezintă dramatizarea nuvelei Echo a lui Yuri Naghibin, care a semnat și scenariul, și spune povestea ultimei zile de vacanță de vară petrecute de Vika la bunic. O descriere strălucitoare, dar și dureroasă a bucuriilor și greutăților copilăriei, dezamăgirea maturizării și importanța relațiilor interumane transformă pelicula într-o reală sărbătoare a artei, creativității și curiozității.
Festivaluri: Cannes International Film Festival for Young People (1965), Grand Prix and the Silver Sail - 18th Locarno International Film Festival.



Duminică, 28 februarie

18:00 Shorts O’Clock II, 69’

Această colecție include o călătorie excepțională în jurul lumii prin animația românească My father’s shoes, răscolitoarea poveste de dragoste sud-africană The Letter Reader, și emoționanta dramă egipteană Ward’s Hanna Party, cu un interes antropologic manifestat pentru tradițiile nunților egiptene.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock II - Balanța (prin amabilitatea Filmex Film)
Titlu internațional: The Oak
Regizor: Lucian Pintilie
Țară: Romania
Gen: ficțiune
An: 1992
Durată: 105’
BALANȚA (1992), semnat de Lucian Pintilie, ne-o prezintă pe frumoasa și nesăbuit de sfidătoare Nela (Maia Morgenstern), al cărei tată, fost colonel în Securitate, tocmai a murit. Îndreptându-se spre pustia zonă rurală cu cenușa acestuia, Nela ajunge la un spital dărâmat și arhiplin, și începe o aventură cu Mitică, un doctor sclipitor, care, ca și ea, nu acceptă compromisurile și speră la o viață bună. O narațiune de o cursivitate admirabilă, o descriere tăioasă, extravagantă și amuzant de sălbatică a ultimelor stadii ale monstruoasei dictaturi comuniste a lui Ceaușescu.
Festivaluri: Nominee, Top 10 Film Award - Cahiers du Cinéma (1992), European Actress of the Year (Maia Morgenstern) - European Film Awards (1993), Best Actress (Maia Morgenstern) - Geneva Film Festival (1992)



Luni, 1 martie

18:00 Shorts O’Clock III, 62’

Această colecție conține drama grecească Pathologies of Everyday Life – o poveste condusă de un dialog puternic, un documentar egiptean pe jumătate absurd și pe jumătate comic The Promised, subtilul scurtmetraj lituanian Dummy și filmul românesc Contraindications – un intens studiu de personaje.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock III – Zi liberă
Titlu internațional: Day Off
Regizor: Vasilis Vafeas
Țară: Grecia
Gen: Comedia, Drama
An: 1982
Durată: 75’
Fascinat de poveștile umane cotidiene, Vasilis Vafeas, descrie în al său film ZI LIBERĂ (1982), o zi din viața unui angajat al micii burghezii pe durata căreia protagonistul încearcă să realizeze mai multe obligații personale, experimentând o serie de situații tragicomice constituind o reală odisee. Pe parcursul zilei, nebunia care dăinuie asupra lumii înconjurătoare îl afectează din ce în ce mai mult până când, într-un final, îl oprește din a mai construi orice relație umană sinceră.
Festivaluri: Munich Film Festival, San Sebastian International Festival, La Rochelle Film Festival



Marți, 2 martie

18:00 Shorts O’Clock IV, 64’

Această colecție conține filmul lituanian-bijuterie Community Gardens, filmul Mthunzi despre segregare și efectele sale întunecate, scurtmetrajul românesc Bucharest Seen from Above cu dialogurile sale captivante și satira greacă Postcards from the end of the World.

Colecția face parte din competiția internațională de scurtmetraj.

20:30 Classics O’Clock IV - în curs de confirmare

Miercuri, 3 martie

19:00 Classics O’Clock V – Katrina

Titlu internațional: Katrina
Regizor: Jans Rautenbach
Țară: Africa de Sud
Gen: Dramă
An: 1969
Durată: 99’
Controversatul Jans Rautenbach prezintă în al său film KATRINA (1969) povestea unei femei de culoare care renunță la relația cu părinții ei pentru a-i oferi fiului său o viață mai bună în sistemul Apartheid din Africa de Sud. Un film de referință în cinematografia sud-africană și o intensă examinare a politicilor rasiale nedrepte ale sistemului.
Festivaluri: Anthology Film Archives, New York (2011)

21:30 Ceremonia de închidere și proiecția filmelor de scurtmetraj câștigătoare, 60’



 

--------------

Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea
Strada Monetăriei nr. 3, Sector 1, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român
telefon: 021.317.96.60


Bilete sunt disponibile exclusiv la casa de bilete a cinematografului

Program: Luni – Vineri 18:00 – 20:00 

                  Sâmbătă – Duminică 15:00 – 20:00
 

Tarif: 12 lei/ bilet întreg
              8 lei/ bilet redus


INFO FB Cinema Muzeul Țăranului






 


 
inchis