To Virtual Tour

Vara aceasta am crescut ca eroii din povești. Și am devenit cu toții mai curajoși, mai puternici și mai conștienți de ce e bine și ce este rău. A fost o vacanță atipică, cu mai puține călătorii și mai puține vizite la prieteni și bunici, cu spaime mai mici sau mai mari, dar și cu mai multe povești și timp de joacă în familie. Așa că revenim și noi cu o propunere mai neobișnuită – aceea de a petrece întreaga lună septembrie în Vacanța la MȚR.


Ne înarmăm cu povești, pensule, jocuri, dar și cu măști și alte măsuri sporite de siguranță și te așteptăm în curtea Muzeului Național al Țăranului Român să ne recuperăm vacanța printre prieteni, din 1 septembrie până pe 30 septembrie.

Costul unui atelier: 25 lei/participant. Programul, mai jos. Pentru că numărul de participanți este limitat (maximum 10), înscrierea este obligatorie și se face la numărul de telefon sau la adresa de email din dreptul atelierului ales.

Pentru siguranța participanților și a realizatorilor atelierelor, purtarea măștilor pe tot parcursul atelierului este obligatorie, la fel și respectarea celorlalte măsuri de siguranță: distanțarea fizică, dezinfecția mâinilor, a materialelor de lucru și a mobilierului, monitorizarea temperaturii.


Săptămâna I

Marți, 1 septembrie
11.00 – 12.00 Teatru de umbre cu Beatrice Iordan, 6+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 2 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – păpuși de hârtie cu Beatrice Iordan, 6+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 3 septembrie
11.00
– 12.00 Atelier de construit jurnale de vacanță cu Valentina Bâcu, 7+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742 011 027.

Vineri, 4 septembrie
11.00
– 12.00 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan. 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 5 septembrie
10.00
– 11.00 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0726 237 376

11.30 – 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0727 015 825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la telefon: 0722 798 284

Săptămâna a II-a

Luni, 7 septembrie
11.00 – 12.00 Perna cu vise cu Ruxandra Grigorescu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 8 septembrie
11.00 – 12.00 Povești ștampilate cu Beatrice Iordan, 8+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 9 septembrie
11.00
– 12.00 Povești bricolate – păpuși pe deget cu Beatrice Iordan, 6+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 10 septembrie
11.00 – 12.00 Atelier de linogravură cu Valentina Bâcu, 8+
Informații și înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742 011 027.

Vineri, 11 septembrie
11.00
– 12.00 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan, 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 12 septembrie
10.00
– 11.00 - Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376

11.30
– 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații aici și înscrieri la telefon: 0727 015 825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș , 6+
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la telefon: 0722 798 284

Săptămâna a III-a

Luni, 14 septembrie
11.00 – 12.00 Povești ilustrate cu Ruxandra Grigorescu
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 15 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – fluturi și flori din fetru cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 16 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – ghinde din lână cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 17 septembrie
11.00
– 12.00 Atelier de construit jurnale de vacanță cu Valentina Bâcu, 7+
Informații și înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742 011 027.

Vineri, 18 septembrie
11.00
– 12.00 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan, 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 19 septembrie
10.00
– 11.00 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 0726 237 376

11.30 – 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0727.015.825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș, 6+
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

Săptămâna a IV-a

Luni, 21 septembrie
11.00 – 12.00 Cusături cu paiete și mărgele cu Ruxandra Grigorescu
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 22 septembrie
11.00 – 12.00 Teatru de umbre cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 23 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – Broșe sau insigne din lână cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 24 septembrie
11.00 – 12.00 Atelier de linogravură cu Valentina Bâcu, 8+
Informații și înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742.011.027.

Vineri, 25 septembrie
11.00
– 12.00 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan, 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 26 septembrie
10.00
– 11.00 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 0726 237 376

11.30 – 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0727 015 825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș, 6+
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

Săptămâna a V-a

Luni, 28 septembrie
11.00 – 12.00 Pictură pe diverse suporturi cu Ruxandra Grigorescu
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 29 septembrie
11.00 – 12.00 Povești ștampilate cu Beatrice Iordan, 8+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 30 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – Personaje fantastice din obiecte din natură cu Beatrice Iordan, 8+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.



Ateliere de cusături, pictură pe diverse suporturi și povești ilustrate cu Ruxandra Grigorescu
Desen
Literatura țărănească (povești, ghicitori, legende, versuri), câte ceva despre calendarul creștin, obiceiuri, sărbători și iarăși câte ceva despre lumea satului (case, gospodărie și gospodărire, bucătărie, îmbrăcăminte și mobilier).
Aflați, discutați, inventați, desenați și scrieți, ilustrați.
Colaj
Cu foarfeci, lipici, cu material textil și nu numai, faceți „imagini” plecând de la o temă (sacoșa de piață, Punguța cu doi bani, animale combinate etc.)
Cusături
Perna, cămașa, traista etc., cusute cu ațe colorate, cu mărgele și paiete, imprimate (cu carioci textile) sau brodate, învățând, întâi, să băgăm ața-n ac, să facem, sau nu, nod la ață, să coasem un nasture.
Atelierul de pictură pe diverse suporturi
Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite (sperăm, totuși, nu exploziv caniculare).
Pentru copii de peste 6 ani.

Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan
(o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani)
Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești...

Atelier de teatru de umbre cu Beatrice Iordan
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii..
Atelier recomandat copiilor peste 6 ani

Povești bricolate cu Beatrice Iordan
Acest atelier este pentru întreaga familie, copiii (peste 6 ani) și părinții trebuind să ducă la bun sfârșit, împreună, crearea unor personaje de poveste.
Pornind de la povești deja existente sau inventate de coordonatorul atelierului sau chiar de către copiii participanți, vom crea păpuși, marionete, măști, castele și câte și mai câte, folosindu-ne de diverse materiale: sârmă, lut, lână, hârtie, lemn, aceasta nu înainte de a lua cunoștință, de a simți și pipăi materialele cu care vom lucra.
În atelier se pune accentul pe bricolaj - pe construcția de păpuși și decoruri, și nu pe jocul teatral propriu-zis.
Recomandat copiilor peste 6 ani.

Povești ștampilate cu Beatrice Iordan
Pornind de la imagini vechi din arhivă vom încerca să refacem un pic lumea satului românesc de odinioară.
Vom observa diferite tipuri de case și așezări, formele de relief unde se întindeau satele, animalele care mișunau prin ograda casei, grădinile pline de flori și vegetație, oamenii care animau satul, biserica, lăutarii…
Recomandat copiilor peste 8 ani.

Atelier de construit jurnale de vacanță cu Valentina Bâcu
La atelierul de construit jurnale de vacanță, îți vei construi jurnalul după chipul și asemănarea personajului/ personajelor de poveste preferate sau a vacanței ideale. Te poți gândi la o fortăreață închisă sau păzită cu strășnicie de un balaur cu șapte capete sau de un dragon adormit, în care gândurile tale să fie ferite de ochii celorlalți. Sau poți să-l construiești sub forma unul balon pregătit să te poarte în ținuturi îndepărtate. Ori, de ce nu, sub forma unui palat, în care se pregătește cel mai important bal al anului și la care-ți inviți toți prietenii.
Recomandat copiilor peste 7 ani.

Atelierul de linogravură cu Valentina Bâcu
La atelierul de linogravură, te provocăm să te întorci puțin în timp și înspre tine. „Săpând” după inspirație și după atenție la detalii și la simplitate. Regăsind plăcerea de a realiza manual și de a produce serii, dar fără a apela la tipar sau imprimantă. Doar cu o bucată de linoleum, dăltițe, cerneală colorată și multă imaginație.
Atelier recomandat copiilor peste 8 ani.

Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu
În timpul atelierelor de pictura din cadrul Atelierului de Creativitate vom învăța tradiționala tehnică a zugrăvirii pe sticlă. Cum facem asta? Cu curaj. Ne așezăm pe scaun. În stânga avem apa de băut, în dreapta apa de pictat. Sau invers. Apoi desenăm pe hârtie multe linii, curbe, puncte. Balauri sfinți babe bomboane iarbă cer lună cai frunze lapte cu cereale mici anotimpuri. Le trecem pe hârtie de calc pe care o lipim de sticlă. Întoarcem sticla pe spate și punem ce-am desenat pe geam. Pe urmă punem culori, subțire mai întâi, gros mai apoi. Terminăm lucrarea, o închidem pe spate cu carton și e bună de dat mare cu ea. Veniți pietricele și plecați munticei.
Pentru copii de minimum 6 ani, maximum 80.

Ateliere de modelaj lut cu Crina Cranta
Ceramica este un meșteșug vechi - de la începutul timpului oamenii au modelat pământul, iar apoi l-au ars, cu ajutorul focului, pentru a-și construi recipiente, unelte, piese arhitecturale, obiecte de cult etc. În prezent, ceramica a evoluat la rang de artă. Vom explora împreună tehnicile de modelaj ale pământului și vom trezi curiozitatea în ceea ce privește arta ceramică.
Pentru copii de peste 6 ani.

Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
Țesutul în războiul orizontal va consta în aflarea mișcărilor elementare ale mâinilor și picioarelor ce manevrează războiul, pentru a realiza o țesătură, și vor executa un fragment de model, ca „scoarța” cu alesătură.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.


 



 

 

CASA MEŞTERULUI ANTONIE MOGOŞ

Al. Tzigara-Samurcaş


ARTA ÎN ROMÂNIA
STUDII CRITICE de Al. Tzigara-Samurcaş
Ed.Minerva, 1909

CASA MEŞTERULUI ANTONIE MOGOŞ

 Dacă arta noastră populară nu se bucură încă de consideraţia ce i se cuvine, cauza este desigur că nu o cunoaştem în deajuns.
În genere produsele ţărăneşti ajung la cunoştinţa noastră prin alterarea banală a târgoveţilor sau, în cazul cel mai bun, prin exemplarele ei cele mai comune. Arta adevărat populară, neprefăcută încă, nu se vede prin oraşe, de-a lungul căilor ferate. Trebuie căutată prin regiunile mai adăpostite, prin colţurile mai ferite de pretinsa civilizaţie a târgurilor. Acolo numai ea şi-a păstrat individualitatea şi naivitatea ei. Acestea îi dau de altfel farmecul ei particular, cu toate formele adesea rudimentare în cari e îmbrăcată. Ori-cum ar fi ele însă, aceste manifestări trebuie să ne intereseze; dacă nu din punct de vedere al frumuseţii lor, care neapărat că nu se întâlneşte la toate, dar desigur prin caracterul lor.
Căci în aceste produse ale mâinei ţăranului se reflectează o parte din sufletul lui. Un refren de doină, o ie înflorită sau o furcă minunat crestată ne desvălue în toată sinceritatea inima poporului. Prin ele ajungem să-l cunoaştem mai bine şi să-l iubim mai degrabă decât prin frazeologia uneori prea înflăcărată, alteori prea pesimistă, ce de atâta vreme ni se serveşte asupra ţăranului român.
 Una din marile misiuni ale Muzeului de etnografie şi artă naţională este tocmai de a aduna cât mai multe asemenea documente originale ale poporului românesc.
 Ultima şi desigur că nu cea mai puţin importantă din achiziţiunile Muzeului este Casa meşterului gorjan Antonie Mogoş. Acestuia şi operei sale sunt închinate rândurile de faţă. Ca unuia din puţinii reprezentanţi ce ne-au mai rămas dintre adevăraţii meşteri ai poporului de la ţară. Arta lui e curată, necorcită de înrăuriri streine. E surprinzătoare totuşi prin originalitatea şi proporţia fericită a formelor. Se vede că e concepţia unui adevărat artist. Căci această înaltă însuşire nu i se poate tăgădui meşterului Antonie. Împrejurările au făcut ca renumele lui să nu depăşească cercul restrâns al plaiului său, dar personalitatea lui nu e mai redusă pentru aceasta. De aceea se cade ca prin câteva amănunte să-i hotărâm locul ce i se va cuveni într-o viitoare istorie a artei noastre populare.
Născut e Antonie Mogoş în ziua de Sânta Maria mică a anului 1835, în satul Bălceşti din judeţul Gorj. Din tatăl Neculai şi mama Păuna. De mic copil încă se ducea la biserică, care-i era dragă. D-abia se făcu mai mare şi intră chiar ca paraclisier în biserica din sat. Într-acest timp a învăţat să şi citească slova veche, pe care singură o cunoaşte şi azi. Numai numele ştie să-l scrie cu caractere latine. Prima carte în care a citit a fost catehismul, apoi Alexandria şi cărţi bisericeşti. După patru ani de paracliser a fost numit cântăreţ la aceiaşi biserică.
 Armată n-a făcut; a scăpat ca fiu de văduvă şi în schimbul a doi poli! De altfel bilet de naştere sau de botez nici n-are. Condica în care fusese trecut a ars deodată cu casa popei care l-a botezat.
 În vârstă de 28 de ani şi jumătate s-a însurat cu o fată din comuna învecinată Ceauru. Aici s-a stabilit de atunci încoace, fiind numit şi cântăreţ al bisericii din sat, funcţiune ce fără întrerupere mai ocupă încă şi azi. Însurat în două rânduri a avut opt copii; patru i-au murit. Era proprietar a 16 pogoane de pământ, din cari, după ce a dat copiilor, i-au mai rămas pentru el numai vre-o două pogoane. Mai posedă şi casa cu loc mare de grădină, o vacă, o iapă şi o cocie (trăsurică) cu care se duce la târg. Căci moş Antonie Mogoş e dintre fruntaşii satului său. Are leafă ca cântăreţ la biserică – 33 lei pe trimestru – şi mai e om cu meserie, nu simplu plugar. El e meşterul care a ridicat casele cele mai chipeşe şi porţile cele mai frumoase de prin cătunele Tămăşeşti, Stolojani şi Ceauru.
  De mic încă, el se îndeletnicea cu lucrarea lemnului. Îi era drag să cioplească, căci, de învăţat, n-a avut dela cine. Doar ce a putut să prindă văzând pe alţii lucrând. Era însă aşa de dibaciu din fire, încât în curând a întrecut pe toţi meşterii mai bătrâni ca el.
Şi mai era harnic, nu pregeta la muncă. Cu banii agonisiţi prin ridicarea caselor prin satele vecine a ajuns să-şi clădească şi casa lui. Pe aceasta însă n-a făcut-o după porunceala altuia, ci după cum l-a tras pe el inima. Şi într-adevăr, a isbutit să o facă mai mândră decât toate celelalte: un giuvaer în felul ei. E nu numai cea mai frumoasă din toată regiunea aceea, dar, desigur, una din cele mai interesante din toată ţara. Aceasta e părerea tuturor acelora cari au văzut-o.
 Un asemenea exemplar unic în felul său, nu trebuia să se distrugă, fără a fi păstrat ca model al unei arte care azi dispare. Acesta mi-a fost deîndată gândul, când am descoperit casa lui Mogoş. Intenţiunea de a o aduce la muzeu mi-a fost favorizată prin hotărârea ce avea stăpânul ei de o dărâma, chiar în vara trecută, spre a o înlocui cu alta de zid. Totuşi însă, propunerea de a mi-o vinde cu de-a întregul s-a părut tare ciudată moşului Antonie. A trebuit să mă întorc în trei rânduri la Ceauru până să ajungem la o înţelegere. Cu cât eu, mai ales în urma constatării potrivirii proporţiilor casei cu sala muzeului în care plănuiam să o instalez, eram mai decis să o cumpăr, cu atât stăpânul ei se codia mai mult să se despartă de ea. Căci la început nu-i venea să dea crezământ celor ce-i spunem că am să fac cu casa lui. Dar, în cele din urmă se hotărî a primi cei 500 lei ce i-am dat şi vânzarea fu încheiată. Moş Antonie Mogoş s-a ţinut întocmai de cuvânt: casa a fost desfăcută cu cea mai mare îngrijire şi transportată fără a se fi pierdut nimic. În Bucureşti a fost din nou ridicată tot de meşterul Mogoş, care, cu toţi cei 73 de ani, e încă vioi şi stăruitor la muncă. Fotografia alăturată ne arată înfăţişarea simpatică a sfătosului moşneag.
  El a plecat foarte măgulit, văzând cinstea ce s-a făcut operii sale. Era tare mândru moşul când, pentru a doua oară, isprăvi de ridicat casa sa. Ştia că acum o înălţase pentru vecie şi că numele sau era menit a rămâne nemuritor de acum înainte. Şi avea cuvânt să se fălească. Căci i se cuvenea atâta considerare. Casa lui e, intr-adevăr, o operă de seamă; este nu se poate mai reuşită, în proporţiuni ca şi în amănunte. Orice descriere nu poate da o imagine mai bună decât vederile aici reproduse.
 E tipul caselor din regiunile muntoasă, cu păduri în belşug. Toată casa e din bârne de stejar; toată e de lemn, fără nici o cărămidă. Unele grinzi sunt lungi de câte 10 metri.
I-a trebuit 70 de copaci, pe cari singur i-a cioplit cu barda. A lucrat la această casă trei ani de zile. Pe fruntarul casei, reprodus aici se vede cioplit anul începerii lucrării: 1875; pe ştenapul porţii: 1878. Grinzile şi toate încheieturile lor sunt aşa de bine croite, încât s-au aşezat şi “încheiat” perfect la reconstituirea în muzeu.
Economia casei este foarte simplă, după cum se vede în plan. Două „hodăi“ şi o pivniţă. Odaia principală de 3,75X3,60m. are două ferestre mici, cu zăbrele sau „cebuce“ de fier; odaia din mijloc n-are decât o ferestrue; iar ultima încăpere, zisă şi pivniţă, primeşte lumina prin deschiderea uşii, mult mai largă, în acest caz. Înălţimea încăperilor este de numai 2 metri din vatră până-n podeală; uşile însă şi mai mici (1,72), aşa că nu poţi intra fără a te apleca.
De-a lungul casei se întinde ceardacul sau tinda, largă de un metru. Jumătatea de jos e închisă de bârne groase, de “temeiul şi prăgarul “ casei. Cealaltă parte e deschisă. Pridvorul acesta constituie faţada principală, podoaba casei. Şi aceasta e într-adevăr tare mândră la casa lui Mogoş. Toată e înflorită cu sculpturi. Cei şeapte stâlpi, mai ales, sunt minunaţi. Scunzi şi subţiri, sunt totuşi destul de bine legaţi, ca să poată susţine cu uşurinţă greutatea ce-i apasă. Şi, deşi aşa de rudimentari ciopliţi, ei conţin, în germen, toate elementele coloanei clasice. De aceea produc o impresie aşa de plăcută şi desăvârşită. Au baza şi capitelul la fel: de formă pătrată, cu câte „o floare făcută cruce“ pe fiecare faţă. Fusul stâlpului e cu glafuri, lucrate în spirală, „sucitură făcută cu dăltuşul“. Stâlpii nu au aceeaş grosime peste tot. Prezintă o umflătură – clasica entasis – şi mijlocul e însemnat chiar printr-o crestătură în formă de inel.
Proporţia şi eleganţa acestor stâlpi e admirabil reuşită. În faţa stâlpilor mărginaşi şi a altor câţiva corespund la perete nişte pilaştri, „undrele“, cu aceiaşi „sucitură” ca ornamente. Stâlpii sunt prinşi în fruntarul de pe prăgar şi susţin fruntarul de sus, care corespunde arhitravei. Acesta este dintr-o singură bucată. Ambele fruntare au muchiile cioplite „în şarpe“ şi „în colţuri“. Partea fruntarelor între stâlpi e scobită, aducându-se puţin a boltă. Tot boltite sunt şi cele două încheieturi laterale.
Deasupra fruntarului de sus apar capetele grinzilor, pe cari e aşezată „cosoroaba “ sau cornişea. Şi aceasta are crestături în colţuri.
Nici intrarea în casă nu e obişnuită. Are o formă mai bogată, mai răsărită. În faţa celor 4 trepte e o portiţă. Şi acestea, întocmai ca şi poarta cea mare, are stâlpii sau „ştenapii“, braţele şi fruntarul încrestate şi înflorate. Poarta şi păretele scării e un grătar. Îmbrăcămintea porţei, ca şi a uşilor are la mijloc un „ochi“ cu o floare lucrată cu „paznicul“ sau compasul.
Casa e acoperită cu şindrilă, care se închee printr-o muche de „ciocârlani“; iar în ambele colţuri ale acoperişului se înalţă „ţapii“. Sala muzeului e, din fericire, destul de înaltă pentru a fi permis reconstruirea întreagă, chiar şi a acoperişului casei din Ceauru.
Astfel locuinţa lui Mogoş e întocmai refăcută în muzeu. Rămâne să i se completeze mobilierul şi mai ales podoaba tindei, pentru a o înveli şi a-i da aparenţa unei case locuite încă.
Întreprinderea, îndrăzneaţă în sine, de a se instala într-o sală de Muzeu o casă întreagă, poate să nu găsească aprobarea tuturor. Am crezut-o însă destul de întemeiată pentru a o aduce la îndeplinire. Alţii să spună dacă am reuşit pe deplin.
Am asigurat cel puţin unul din cele mai caracteristice tipuri ale locuinţei munteanului nostru. Şi cu asemenea opere ne putem mândri. Deşi nu cunosc încă o altă casă, care să poată sta ca frumuseţe alături de a lui Mogoş, totuşi am mai întâlnit multe altele demne de admiraţie. O dovadă evidentă – şi nu e singura – a simţului artistic firesc, pe care-l are poporul nostru. Căci după cum mi-a mărturisit moşul Antonie, el nu a făcut casa sa după vreun izvod, ci numai “după închipuirea “ lui. Adesea se trezea din somn – îmi spunea meşterul Mogoş – gândindu-se la casa ce ridica, la florile cu care era s-o înfrumuseţeze. El nu era un simplu copist, ci un artist creator în adevăratul înţeles al cuvântului. Truda creaţiunei l-a muncit şi pe el, ca şi pe cel mai ilustru artist. Sculpturile lui sunt rudimentare, naive, nu însă lipsite de originalitate.
Tehnica şi tipul sunt neapărat comune. Opera lui Mogoş are însă ştampila personalităţei sale. Ca atare cred că merită să figureze într-un Muzeu, tot atât de bine ca şi pânzele cutărui pictor eşit din Academiile streine.
Cu atât mai mult, cu cât casa aceasta este nu numai un document artistic dar şi social. Chiar aceia cari nu se pot înălţa până la aprecierea estetică a lucrării lui Mogoş, nu vor putea totuşi să-i nege însemnătatea ei socială. Ţăranul, care singur îşi clădeşte un asemenea cămin, este incontestabil înzestrat cu însuşiri cari merită, cel puţin, consideraţiunea noastră.
Şi în ziua de azi, mai mult decât ori când, am crezut necesar să pun în vedere tuturor o aşa de frumoasă pildă a însuşirilor înalte ale ţăranului român.
Astfel numai Muzeul de artă naţională îşi împlineşte menirea socială ce o are.
 




Back to main page
 
closed