To Virtual Tour
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Born on April 4th 1872 in Bucharest in a family of small boyars, he goes to high school in Bucharest. In 1892 he is appointed custodian of the Antiquities Museum headed by Grigore Tocilescu. In 1893 he goes to study in Germany, at the München University, with King Carol’s support and Al. Odobescu’s advices; he studies art history there. He comes back to Romania and resigns from the Antiquity Museum in order to continue his studies in France and then, again, Germany, with an interest in museography. He studies with Wilhelm von Bode, a reformer of Berlin museums.
After finishing his studies he is appointed librarian and then director of the Carol I Foundation and professor in the Art History and Aesthetics Department of the Belle Arte School in Bucharest.
On October 1st 1906, Al. Tzigara Samurcaş is appointed director of the Museum of Ethnography, National Art, Decorative Art and Industrial Art renamed, in 1915, the National Art Museum Carol I. The new museum was temporarily hosted in the building of the former state coin factory on 3, Kiseleff Avenue, on the same spot where the palace of prince Mavrogheni used to be. From the beginning, Al. Tzigara-Samurcaş bases his museum on modern, scientific bases. His acquisitions considerably increase the collections, the main attraction being the house of Antonie Mogoş from Ceauru (Gorj) exhibited inside the museum.
A never-ending fight begins for acquiring the necessary funds to raise a new building (the current building of the museum). The plans where made in collaboration with the architect N. Ghica-Budeşti. To this purpose, he writes numerous newspaper articles that will be later gathered in his book “Romanian Museography” (1936). On June 30th, 1912 the foundation of the new building was laid. The construction was many times interrupted, so the building was only ready in 1941.
As long as he was director of the Museum, Al. Tzigara-Samurcaş lead a prodigious activity in connection with his other preoccupations: director of the Carol I Fundation and professor of art history and aesthetics in Cernăuţi. He writes articles on various topics, academic books, among which the ones on popular art are very important, holds conferences on the radio or at the Athenaeum, participates in international congresses and exhibitions. Al.Tzigara-Samurcaş becomes an important name in his field.
The situation becomes worse after the Second World War when the communist authorities dismiss him from the position of Museum director. In old age, sick and overly humiliated, the Father of the Museum on the Boulevard dies on April 1st, 1952.

Piața Țărănească de Sfântul Andrei
27-29 noiembrie 2020




Asociația Urban Events vă invită de vineri, 27 noiembrie, până duminică, 29 noiembrie 2020, între orele 10.00-18.00, la o nouă ediție a evenimentului de promovare a gastronomiei, artei și meșteșugurilor românești Piața Țărănească de Sfântul Andrei. Intrarea este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei și ieșirea prin B-dul Ion Mihalache.
 

Evenimentul marchează sfârșitul toamnei și debutul sărbătorilor de iarnă și aduce laolaltă producători tradiționali, meșteri populari, artizani și colecționari.

Fructe și legume de sezon, miere, polen sau păstură, dulcețuri, zacuște și murături, sirop de cătină, gogoși și scovergi, plăcinte, turte, cozonaci domnești, unelte de ciocolată, vinuri din podgorii vrâncene și țuică de la Cuca Măcăii sunt doar câteva dintre bunătățile pe care le puteţi degusta. Se vor pregăti mâncăruri la fața locului, după rețete autohtone: sarmale cu mămăligă și ardei, mămăliguță ardelenească, pui cu legume, pastramă de berbecuț la ceaun în sos de vin, frigărui, cârnăciori.

Meșterii și artizanii vor aduce obiecte realizate manual, cu drag și pricepere: țesături, ceramică, bijuterii, obiecte din lemn, sticlă, piele, lână împâslită și multe altele. Nu lipsesc plantele de leac și lavanda, cosmeticele naturale și decorațiunile de Crăciun.

În curtea interioară, negustorii și colecționarii vă așteaptă într-o lume aparte, cu obiecte vechi (cufere, mobilier țărănesc, ceramică veche țărănească, unelte gospodărești, roți de car, ii și fote, covoare și diverse țesături țărănești din diverse zone etnografice, tablouri, bijuterii, cărți, numismatică, porțelanuri, cărți poştale, patefoane și multe altele.

Vă așteptăm la sfârșit de săptămână în curtea Muzeului Național al Țăranului Român la o nouă ediție Piața Țărănească!

Vă rugăm să purtați mască și să respectați normele de distanțare socială. Manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți și respectați condițiile de vizitare afișate la locul evenimentului.

Organizator: Asociația Urban Events
Corina Berariu
Tel: 0744 860 082
E-mail: asociatiaurbanevents@gmail.com
Facebook: https://www.facebook.com/PiataTaraneascaRO/

Obiceiuri populare de Sfântul Andrei:

Bocetul Andreiului este un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creștine a apostolului Andrei peste Anul Nou Dacic. Fetele, după confecționarea unei păpuși din cârpe, numită Andrei (anul vechi), o așezau pe laviță și o jeleau.
Se mănâncă mâncăruri gătite cu usturoi, se ung porțile, ușile și ferestrele, se face drob de sare pentru vite.

Mascarea rituală – tinerii se travesteau în strigoi și umblau pe la casele fetelor, semnalând lipsa de hărnicie a unora sau nepriceperea. Umblau înveșmântați în alb și purtând obrăzare de pânză și furau melița sau zghiciulăul de la vreo casă, pe care le agitau la răscruce de drumuri, făcând o larmă de nedescris.

Turta lui Andrei – fetele mari se adună într-o casă și fac turtă cu apă neîncepută, sare și făină, măsurate cu coajă de nucă. Fiecare coace turta pe vatră, o mănâncă și așteaptă să își viseze ursitul, care va veni în vis să-i dea apă pentru astâmpărarea setei.

Semănatul grâului la ferestre –se seamănă grâu în vase și se pune la ferestre. Dacă grâul crește frumos, persoana va avea un an bun și îmbelșugat.

Păzitul usturoiului – se adună la o casă mai mulți flăcăi și fete, se pun pe masă usturoi, tămâie, smirnă, lumânări de la Paști. Se pune masa, se mănâncă și se veselește până în zori. Fetele împart apoi usturoiul pe care îl duc după aceea la biserică să fie sfințit și pus la icoane
.
 




back to main page
 
closed