Catre Tur Virtual
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

DE RÂNDUL PAȘTILOR
Expoziţie de icoane încondeiate pe ouă de struț
15 aprilie – 9 mai 2021




Muzeul Naţional al Ţaranului Român vă aşteaptă joi, 15 aprilie 2021, ora 17.00, la vernisajul expoziţiei de icoane încondeiate pe ouă de struț, De Rândul Paștilor, care va avea loc la Sala „Tancred Bănăţeanu”.


Prin expunerea colecției de autor, 60 de icoane încondeiate pe ouă de struț realizate de Mariana Andone-Rotaru, în asociere tematică cu icoane pictate pe sticlă din colecțiile Muzeului Țăranului şi ale Muzeului de Etnografie Braşov, vom prezenta publicului larg o abordare inedită a Oului Pascal, mijlocită de dialogul dintre cele două tipuri de exponate.

Mariana Andone-Rotaru este arheolog, muzeograf de peste 15 ani, doctor în istorie cu specializarea în epoca romană, fiind captivată de tot ce-i vechi, frumos și atins de patina timpului. Preocupată de arta şi meșteșugurile tradiționale, Mariana Andone-Rotaru a realizat, în anul 2020, proiectul Icoane încondeiate pe ouă de struț după vechi izvoade transilvănene (sec. XVIII-XIX) – un amalgam armonios între creație și experiment, între inedit și meștesuguri tradiționale. Echilibrul l-a găsit experimentând un mod unic de decorare a ouălor de Paști, prin transpunerea și reinterpretarea pe ouăle de struț a icoanelor pictate cândva pe sticlă în Transilvania, ținând cont de canoanele iconografice și de rigorile tehnicii de încondeiere

O tehnică nouă de decorare a oului Pascal

Icoanele unicat sunt inspirate după vechi izvoade transilvănene pictate pe sticlă și reinterpretate pe ouă de struț prin „scrierea” cu ceară și băi succesive de culoare. Pentu realizarea acestor icoane inedite s-a apelat la piesele de patrimoniu (izvoade/modele), păstrate în diferite colecții muzeale sau colecții private, provenind din următoarele centre de producție: Nicula, așa numitele de Iernuțeni (reatribuite Nicula), Nordul Transilvaniei; Șcheii Brașovului; Făgăraș/Țara Oltului, Savu Moga, Matei Țâmforea, Petru Tămaș, Ana Deji.

Pentru fiecare izvod s-a selectat cu grijă oul potrivit, iar desenul a fost realizat cu ceară de albine topită cu ajutorul unui condei (chișiță) tradițional. În cele mai multe cazuri, circumferința ovoidală a fost împărțită în două suprafețe, tema iconografică fiind incadrată pe una dintre acestea. Chenarul de pe izvod (brâu cu motivul frânghiei răsucite - Nicula, brâu cu flori - Șcheii Brașovului sau motive geometrice redate cu aur - Țara Făgărașului) închide compoziția, având rol de delimitare a spațiului sacru de cel profan. Decorul de pe partea opusă icoanei este o creație unică, armonios dezvoltată în compoziții proprii, plecând de la elementele din câmpul izvodului reprezentat: îngeri stilizați, flori, frunze, lujeri cu flori care, uneori au culminat într-un decor luxuriant pe fundal de aur (e.g. așa-numitele de Iernuțeni). Acolo unde tema a permis s-a recurs la reprezentarea scenei pe două treimi (Nașterea Domnului) sau pe întreaga suprafață ovoidală (Sfântul Gheorghe omorând balaurul). Vopsirea s-a realizat prin băi succesive de culoare, fiind protejate cu ceară. Așa cum se poate remarca, culorile și tratarea desenului au urmărit particularitățile stilistice specifice școlilor de pictură pe sticlă reprezentate. Elementele aurite au fost redate cu foiță de aur de 24 k și foiță de argint, patinate cu propolis.

Teme iconografice

Colecția celor 60 de icoane încondeiate pe ouă de struț ilustrează principalele teme iconografice specifice picturii pe sticlă, după cum urmează: Reprezentarea Domnului Iisus Hristos și a Sfintei Treimi (Iisus Pantocrator, Iisus cu vița, Sfânta Treime); Reprezentarea Maicii Domnului (Maica Domnului cu Pruncul (Hodighitria), Maica Domnului Îndurerată (Jalnică), Încoronarea Fecioarei); Reprezentarea praznicilor împărătești, a sărbătorilor Maicii Domnului (Nașterea Maicii Domnului, Vovedenie (Aducerea Maicii Domnului la Templu), Buna Vestire, Nașterea Domnului, Tăierea Împrejur a Domnului), Stretenie (Aducerea Domnlui la Templu), Botezul Domnului, Învierea Domnului); Reprezentarea unor teme din Postul Mare și Săptămâna Patimilor (Cina cea de Taină, Răstignirea Domnului, Prohodul Domnului); Reprezentări ale sfinților (Masa Raiului, Sfânta Cuvioasa Paraschiva, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Sfântul Arhanghel Mihail, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mucenic Haralambie, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfântul Prooroc Ilie).

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala „Tancred Bănăţeanu”, până la 9 mai 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Luni este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei. Biletele pot fi achiziționate și online AICI.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis