Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

Ajutor pentru Nicolae Pojoga




În urmă cu doi ani, Muzeul Național al Țăranului Român a avut ocazia pregătirii unei foarte speciale expoziții de fotografie: „Așa văzut-a Zaharia - improvizații într-o lume captivă". A fost un eveniment și o premieră pentru muzeul nostru în colaborarea cu o instituție culturală din Republica Moldova, „Asociația pentru Documente și Arhive Fotografice” Chișinău coordonată de domnul Nicolae Pojoga. A fost un început în încercarea de a-l face cunoscut pe Zaharia Cușnir, un fotograf amator cu intuiție și inspirație extraordinare, care în anii ´50-´70 a imortalizat pe suport fotografic, fără filtrul ideologic specific acelei perioade, fragmente ale lumii rurale de dincolo de Prut.
 

Privilegiul de a vedea această lume ce ne fusese interzisă și de a fi martori în explorarea unui patrimoniu ce ar fi putut foarte ușor să dispară îl datorăm unei echipe de salvatori: studentul Victor Gălușcă, cel care a descoperit întâmplător cel aproximativ 4000 de clișee 6x6 cm în casa părăsită a fotografului, și profesorul său, fotograful Nicolae Pojoga, cel ce a adus „Lumea lui Zaharia” la lumină prin operațiunile de curățare și scanare, dar și prin incursiunile pertinente în acea lume mai greu de înțeles.
 

În această perioadă dificilă pentru noi toți, Nicolae Pojoga poartă greutatea unei boli, un drum dificil în care are nevoie de toți cei ce îl cunosc mai mult sau mai puțin. Un salvator de patrimoniu are la rândul său nevoie de sprijin. Muzeul Național al Țăranului Român îi este alături și vă îndeamnă să susțineți campania de crowdfunding „Ajutor pentru Nicolae Pojoga”.


https://sprijina.md/campaign/ajutor-pentru-nicolae-pojoga/?fbclid=IwAR2IVc76tYv73LQrj8yrk65qTx8fe9inj4Rp4ayek5vYMmzdNGVsHjh-abY





înapoi la pagina principală
 
inchis