Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

Piața Țărănească de Sfântul Andrei
27-29 noiembrie 2020




Asociația Urban Events vă invită de vineri, 27 noiembrie, până duminică, 29 noiembrie 2020, între orele 10.00-18.00, la o nouă ediție a evenimentului de promovare a gastronomiei, artei și meșteșugurilor românești Piața Țărănească de Sfântul Andrei. Intrarea este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei și ieșirea prin B-dul Ion Mihalache.
 

Evenimentul marchează sfârșitul toamnei și debutul sărbătorilor de iarnă și aduce laolaltă producători tradiționali, meșteri populari, artizani și colecționari.

Fructe și legume de sezon, miere, polen sau păstură, dulcețuri, zacuște și murături, sirop de cătină, gogoși și scovergi, plăcinte, turte, cozonaci domnești, unelte de ciocolată, vinuri din podgorii vrâncene și țuică de la Cuca Măcăii sunt doar câteva dintre bunătățile pe care le puteţi degusta. Se vor pregăti mâncăruri la fața locului, după rețete autohtone: sarmale cu mămăligă și ardei, mămăliguță ardelenească, pui cu legume, pastramă de berbecuț la ceaun în sos de vin, frigărui, cârnăciori.

Meșterii și artizanii vor aduce obiecte realizate manual, cu drag și pricepere: țesături, ceramică, bijuterii, obiecte din lemn, sticlă, piele, lână împâslită și multe altele. Nu lipsesc plantele de leac și lavanda, cosmeticele naturale și decorațiunile de Crăciun.

În curtea interioară, negustorii și colecționarii vă așteaptă într-o lume aparte, cu obiecte vechi (cufere, mobilier țărănesc, ceramică veche țărănească, unelte gospodărești, roți de car, ii și fote, covoare și diverse țesături țărănești din diverse zone etnografice, tablouri, bijuterii, cărți, numismatică, porțelanuri, cărți poştale, patefoane și multe altele.

Vă așteptăm la sfârșit de săptămână în curtea Muzeului Național al Țăranului Român la o nouă ediție Piața Țărănească!

Vă rugăm să purtați mască și să respectați normele de distanțare socială. Manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți și respectați condițiile de vizitare afișate la locul evenimentului.

Organizator: Asociația Urban Events
Corina Berariu
Tel: 0744 860 082
E-mail: asociatiaurbanevents@gmail.com
Facebook: https://www.facebook.com/PiataTaraneascaRO/

Obiceiuri populare de Sfântul Andrei:

Bocetul Andreiului este un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creștine a apostolului Andrei peste Anul Nou Dacic. Fetele, după confecționarea unei păpuși din cârpe, numită Andrei (anul vechi), o așezau pe laviță și o jeleau.
Se mănâncă mâncăruri gătite cu usturoi, se ung porțile, ușile și ferestrele, se face drob de sare pentru vite.

Mascarea rituală – tinerii se travesteau în strigoi și umblau pe la casele fetelor, semnalând lipsa de hărnicie a unora sau nepriceperea. Umblau înveșmântați în alb și purtând obrăzare de pânză și furau melița sau zghiciulăul de la vreo casă, pe care le agitau la răscruce de drumuri, făcând o larmă de nedescris.

Turta lui Andrei – fetele mari se adună într-o casă și fac turtă cu apă neîncepută, sare și făină, măsurate cu coajă de nucă. Fiecare coace turta pe vatră, o mănâncă și așteaptă să își viseze ursitul, care va veni în vis să-i dea apă pentru astâmpărarea setei.

Semănatul grâului la ferestre –se seamănă grâu în vase și se pune la ferestre. Dacă grâul crește frumos, persoana va avea un an bun și îmbelșugat.

Păzitul usturoiului – se adună la o casă mai mulți flăcăi și fete, se pun pe masă usturoi, tămâie, smirnă, lumânări de la Paști. Se pune masa, se mănâncă și se veselește până în zori. Fetele împart apoi usturoiul pe care îl duc după aceea la biserică să fie sfințit și pus la icoane
.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis