Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

Târgul 100 de Tradiții Românești | 25 – 27 septembrie 2020




Fundația Kogaion 115 organizează Târgul „100 de Tradiții Românești”, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român din București, în perioada 25 – 27 septembrie 2020.


Pentru această ediție am invitat la muzeu pe unii dintre cei mai buni meșteșugari. Vestiții meșteri în arta prelucrării lemnului Florin Cramariuc și Marian Viorel vor expune linguri sculptate cu măiestre si semne celeste, lăzi de zestre încrustate cu horjul, ornamentate cu motive populare.


La târg pot fi admirate și târguite costume tradiționale cu aplicații de mărgele specifice zonei Argeșului, coveți și platouri din lemn cioplit de pe plaiuri vâlcene, icoane pictate pe sticlă, ii și cătrințe, zgărdane și alte podoabe populare din mărgele, covoare țesute la război din lână vopsită vegetal, ceramică pictată, măști tradiționale, genți din piele naturală, bundițe din piele brodate cu motive populare.


Tineri talentați vor expune bijuterii din porțelan și argint lucrate manual, vestimentație din lână împâslită și jucării din fibre naturale.
Vizitatorii sunt așteptați și cu produse culinare, din cele mai gustoase: zacuscă și salate de iarnă, palincă și afinată, cozonaci bucovineni și alivenci, ciocolată și prăjituri de casă, dulcețuri și siropuri naturale, miere și șerbeturi diverse, fructe și legume proaspete.


Colecționarii de antichități tradiționale pot găsi la vânzare obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară: dulăpioare, copăițe, putineie, bancuri de tâmplărie, unelte pentru țesut.


Ca la orice târg autentic, bucatele pregătite la fața locului vor ademeni pe toți cei prezenți. Grătarele vor fi încinse pentru pastramă de oaie, care se însoțește bineînțeles cu mustul proaspăt stors. Ceaunele cu borș de pește, sărmăluțe cu mămăliguță și gulaș de vită vor fi puse la foc încă de dimineață spre deliciul pofticioșilor.


Program târg: zilnic între orele 10.00 și 18.00.

Organizator eveniment:
Fundația Kogaion 115
Ligia Marica – Director de marketing
Mobil: 0722 274 803

 


înapoi la pagina principală
 
inchis