Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Oameni.Putere.România.Revoluție.




Expoziție de portrete fotografice realizate de Cornel Brad
17-27 septembrie 2020, Sala Acvariu
Muzeul Național al Țăranului Român



Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 17 septembrie 2020, de la ora 17.00, la sala Acvariu, la vernisajul expoziției de portrete fotografice Oameni.Putere.România.Revoluție., realizate de Cornel Brad.


Seria de portrete cuprinde următoarele personalități: Ion Iliescu, Doina Cornea, László Tőkés, Ioana Bărbat, Claudiu Iordache, Ioan Savu, Ioan Chiș, Petre Boroșoiu, Florian Răzvan-Mihalcea, Cătălin Regea, Radu Filipescu, Gelu Voican Voiculescu, Emilian Cutean, Dumitru Mazilu, Virgil Măgureanu, Petre Roman, Ion Gîtlan, Vladimir Andronic, Nicoleta-Lorena Giurcanu, Gabriela Floare Nanuș, Cecilia Jugănaru, Aurică Geneti, Dan Voinea, Teodor Brateș, Cornel Bădoiu, Herta Müller, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Octav Fulger, Marian Mierlă, Nicolae Streza, Mircea Bozan, Maria Chircă, Liviu Tofan, Petre Ignatencu, Paul Cozighian, Alexandru Tudor, Dorin Cîrlan și Corneliu Porumboiu.


Expoziția este realizată pentru reamintirea momentelor premergătoare, ale celor din timpul și celor ulterioare Revoluției române din decembrie 1989.


Portretele individuale ale seriei sunt realizate în prim-plan, printr-o relaționare directă și apropiată între subiect și fotograf, într-un cadru estetic minimalist, comun întregii serii, cu accent pe expresia energiei interioară a fiecărei personalități fotografiate. Oameni.Putere.România.Revoluție. este un proiect personal, independent organizatoric și financiar. Fotografiile din expoziție sunt incluse în seria de peste 150 ale celei de a doua ediții a cărții Oameni.Putere.România., aflată în curs de publicare în toamna anului în curs.


Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu în perioada 17 – 27 septembrie 2020, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.
 

Despre autor:

Cornel Brad (n.1974) este fotograf român, trăiește în București. Este autorul cărților de fotografie „Oameni. Putere. România.” (2018), „Faces beyond ideas” (2017) și „Interludii” (IglooMedia, 2015). Între 1993 și 2013, Cornel Brad a condus departamentul de vânzări al unei librării, a fost editor a două reviste periodice agricole, a coordonat de la înființare un sistem național de protecție a mediului în agricultură.


„Oameni. Putere. România.” este un proiect artistic de realizare a unei arhive documentare sub forma unei serii de portrete fotografice ale personalităților excepționale, marcante pentru istoria recentă a României.
„Interludii” este primul proiect fotografic editorial realizat în România despre personalități recunoscute la nivel mondial și cuprinde peste 70 de portrete ale muzicienilor și artiștilor prezenți la Festivalul „George Enescu” în anul 2013.
„Faces beyond ideas” conține mai mult de 60 de portrete ale unor personalități culturale românești și internaționale prezente în anul 2016 la „Festival of ideas” organizat de Aspen Institute România, cartea fiind editată cu susținerea financiară a Unicredit Bank România.


Expoziții fotografice:

2019, decembrie – „Oameni. Putere. România” – în clădirea Comenduirii Garnizoanei din Piața Libertății din Timișoara;
2019, septembrie – „Oameni. Putere. România” – Galeria Galateca, București.
2017, octombrie – „Interludii”, – Muzeul Cotroceni, Administrația Prezidențială a României;
2017, iunie – „Faces beyond ideas”, – Palatul Universul, București, România;
2017, iunie – „Cosmopolitan Anxieties”, – TIFF, Cluj-Napoca, România.
2016, octombrie – „Interludii”, Bilkent Universitisi – Ankara, Turcia;
2016, octombrie – „Interludii”, Fulya Gallery Beșiktaș – Istanbul, Turcia;
2016, martie-mai – „Interludii”, – ICR Londra, Marea Britaniei;
2016, martie – „Interludii”, – ICR București, România;
2016, ianuarie–februarie – „Interludii”, – ICR Viena, Austria;
2015, decembrie – „Interludii", ICR – Berlin, Germania;
2015, septembrie – „Interludii", Galeria Galateca – București, România;
2010-2012, – Expoziții de grup „Școala de fotopoetica Mraz” – București, România; Lisabona, Portugalia; Ohrid, Croația; Belgrad, Serbia;
2009, martie – „101 voluntari – portrete de la școala de la Bunești”– Librăria Cărturești Verona, București, România.


www.cornelbrad.com / www.oameniputereromania.org

Expoziția face parte din evenimentul Zilele Muzeului Țăranului care, anul acesta, are loc în perioada 10 – 20 septembrie 2020. Intrarea este liberă.


Partenerii proiectului: Universitatea de Vest din Timișoara, Direcția de Culturală Timișoara, IglooMedia, Galeria Galateca
 

Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției


În Sala Acavriu, este permisă prezența a maximum 20 de persoane, simultan, iar la vernisajul, care va avea loc în curtea exterioară, se va permite prezența unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea regulilor de distanțare.


Portul măștii este obligatoriu pentru personalul Muzeului și pentru vizitatori.


Accesul în sală va fi permis după ce vizitatorii își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic.


În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.

 


înapoi la pagina principală
 
inchis