Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Târgul 100 de Tradiții Românești | 25 – 27 septembrie 2020




Fundația Kogaion 115 organizează Târgul „100 de Tradiții Românești”, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român din București, în perioada 25 – 27 septembrie 2020.


Pentru această ediție am invitat la muzeu pe unii dintre cei mai buni meșteșugari. Vestiții meșteri în arta prelucrării lemnului Florin Cramariuc și Marian Viorel vor expune linguri sculptate cu măiestre si semne celeste, lăzi de zestre încrustate cu horjul, ornamentate cu motive populare.


La târg pot fi admirate și târguite costume tradiționale cu aplicații de mărgele specifice zonei Argeșului, coveți și platouri din lemn cioplit de pe plaiuri vâlcene, icoane pictate pe sticlă, ii și cătrințe, zgărdane și alte podoabe populare din mărgele, covoare țesute la război din lână vopsită vegetal, ceramică pictată, măști tradiționale, genți din piele naturală, bundițe din piele brodate cu motive populare.


Tineri talentați vor expune bijuterii din porțelan și argint lucrate manual, vestimentație din lână împâslită și jucării din fibre naturale.
Vizitatorii sunt așteptați și cu produse culinare, din cele mai gustoase: zacuscă și salate de iarnă, palincă și afinată, cozonaci bucovineni și alivenci, ciocolată și prăjituri de casă, dulcețuri și siropuri naturale, miere și șerbeturi diverse, fructe și legume proaspete.


Colecționarii de antichități tradiționale pot găsi la vânzare obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară: dulăpioare, copăițe, putineie, bancuri de tâmplărie, unelte pentru țesut.


Ca la orice târg autentic, bucatele pregătite la fața locului vor ademeni pe toți cei prezenți. Grătarele vor fi încinse pentru pastramă de oaie, care se însoțește bineînțeles cu mustul proaspăt stors. Ceaunele cu borș de pește, sărmăluțe cu mămăliguță și gulaș de vită vor fi puse la foc încă de dimineață spre deliciul pofticioșilor.


Program târg: zilnic între orele 10.00 și 18.00.

Organizator eveniment:
Fundația Kogaion 115
Ligia Marica – Director de marketing
Mobil: 0722 274 803

 


înapoi la pagina principală
 
inchis