Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială a fost înființat prin Decretul Regal nr. 2.777 din 13 iulie 1906, la conducerea căruia, la propunerea ministrului Instrucțiunii și Cultelor, Mihail Vlădescu, de la 1 octombrie 1906, a fost numit Alexandru Tzigara - Samurcaș.

Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii. Dar finalizarea construcției va aștepta câteva decenii, având de înfruntat adversitățile vremurilor și ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea și până în prezent, Muzeul de la Șosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoțind și reflectând construcția națională și vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a muzeului, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni. Pentru a da un impuls „industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale”. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
„Pentru a schița un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi niște strămoși” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Național al Țăranului Român. Iar acest strămoș îndepărtat a fost Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, „o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MȚR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine și fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaș să se întrebe, retoric: „Suntem vrednici de un muzeu național?”. Și să se străduiască o viață întreagă pentru a răspunde afirmativ și a realiza acest deziderat al unui „adevărat muzeu național”.

Prima sa formă este aceea a „Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaș o considera „prolixă și inutil de complicată”. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii muzeului în „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” iar apoi în „Muzeul de Artă Națională Carol I”. Arta țărănească devenise națională !

Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a „armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluționare și Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Colecțiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănățeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aștepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluția din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor numindu-l – și la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.
„Începem să facem liste de nume pentru noul muzeu – își aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Știu precis că Horia le numerotase și că ajunsesem la vreo douăzeci și ceva de nume. Muzeul Țăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puțin în primii ani, pe mulți i-a enervat. Țăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ și politic incorect, pretindeau alții. Mai târziu ne-a părut și nouă rău că nu i-am zis Muzeul Țăranului, pur și simplu.” Iar mai departe: „După un an și ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu național de arte și tradiții. Renunțăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Deschis la prefaceri și la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Țăranului Român ține deci să păstreze o ancorare fermă și permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă țăranul”. Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaștere internațională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.) Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
 

DIPLOMA DE ATESTAT 2021 // 15 - 30 iunie 2021




Pornind de la premisa că lucrarea de diplomă de atestat în liceele de specialitate este cel mai elaborat proiect al unui elev din toată perioada preuniversitară și că prezentarea acesteia se limitează de cele mai multe ori la publicul restrâns al cadrelor didactice, familiei și prietenilor, C.E.A.A.A. a lansat „DIPLOMA DE ATESTAT 2021” – un eveniment dedicat, care încearcă să aducă lucrările de diplomă de atestat ale absolvenților liceelor creative și vocaționale în atenția unui public cât mai larg.
 

Prin implicarea liceelor vocaţionale şi creative, ne propunem să generăm un dialog atât între elevii şi studenții din diferite domenii, cât și între licee şi facultățile de profil, care să se dezvolte și să se transforme în parteneriate, proiecte comune, colaborări.

Evenimentele din cadrul „Diploma de Atestat 2021” au în vedere atragerea unui public interesat de artă, arhitectură, audiovizual și industriile creative, care poate fi un potențial angajator sau un partener al tinerilor absolvenți, organizatorii privind acest proiect ca o rampă de lansare pentru următoarea generație de creativi din România.

Programul evenimentului, care se desfășoară pe parcursul a 15 zile, include atât o serie de expoziții dedicate Artelor plastice și Artelor aplicate, precum și o serie de workshopuri, audiții și evenimente dedicate Artelor Arhitecturii şi Audiovizualului, care sunt găzduite de partenerii evenimentului.

Unul dintre obiectivele asumate ale proiectului „Diploma de Atestat 2021” este, încă de la început, dezvoltarea dialogului dintre tinerii absolvenți de licee și profesioniștii din industriile creative.

Pentru prima dată, din dorința de a amplifica acest dialog, dar și din convingerea că astfel tinerii vor beneficia de îndrumare și un important prim contact cu mediul profesionist, proiectul „Diploma de Atestat 2021” iniţiat de C.E.A.A.A., împreună cu partenerii săi, devine primul proiect educaţional şi cultural, dedicat proaspeților absolvenți de licee vocaționale și creative din capitală.

Proiectele înscrise sunt curatoriate de un board format din specialiști cu experiență în domeniile creative: arhitecți, designeri, galeriști, manageri culturali, urbaniști, fotografi, jurnaliști, antreprenori, graficieni, profesioniști activi și dedicați ariei lor de activitate, care sunt pregătiți să descopere implicarea cu pasiune și munca unei noi generații de tineri creatori.
Ei vor realiza selecția proiectelor de diplomă înscrise de proaspeții absolvenți și vor alege acele lucrări care se disting pentru a fi prezentate în expoziția centrală din luna iunie, între 15-30 iunie 2021, în București.

Editura Igloo Media, în calitate de partener media al evenimentului, va oferi participanților selectați premii constând în cărți și reviste de arhitectură și patrimoniu.

CALENDAR PROIECT

Lansarea ~ 1 iunie 2021
Confirmare participare ~ 7 iunie 2021
Data limită de trimitere a lucrărilor ~ 7 iunie 2021
Data limită de primire a lucrărilor ~ 10 iunie2021
Jurizarea lucrărilor ~ 14 iunie 2021
Anunțarea rezultatelor ~ 15 iunie 2021
Expoziție și acordarea diplomelor ~ 15 iunie 2021
Expoziție și activitati diverse ~ 15-30 iunie 2021

Participanții vor completa în format electronic și în original Fișa de participare. Aceasta va fi expediată pe adresa de e-mail: diplomadeatestat@gmail.com până la data de 7 iunie 2021 inclusiv. Expedierea Fișelor de participare reprezintă confirmarea participării. La primirea e-mailului cu Fișa de participare de către organizatori, aceștia vor trimite un e-mail de confirmare către participanți.

Lucrările vor avea înscrise pe verso, cu majuscule, următoarele date de identificare:

CLASA
SECȚIUNEA DE CONCURS
NUME
PRENUME
LICEUL / ORAȘUL / JUDEȚUL
PROFESOR COORDONATOR


Lucrările în original vor fi predate fizic la Sala Media MNTR până la data de 10 iunie 2021 ora 16.00 împreună cu Fișa de participare semnată în original și piesele cerute prin prezentul regulament sau expediate prin curierat rapid împreună cu Fișa de participare semnată în original și piesele cerute prin prezentul regulament, până la data de 7 iunie 2021– data poștei, pe adresa: M.N.Ț.R.- Sala Media, Strada Monetariei nr.3. 

Fișa de participare se poate descărca AICI.

Expoziția cu lucrările premiate poate fi vizitată până pe 30 iunie, la Sala Media.
 

Pentru informații suplimentare puteți să ne contactați pe adresa de e-mail: diplomadeatestat@gmail.com

Persoana de contact:
prof.dr.arh. Luca Matei Stoian
tel.: 0740 10 85 43
Coordonator Proiect „DIPLOMA DE ATESTAT 2021”

Regulamentul concursului și alte mențiuni se vor afla începand cu data de 1 iunie 2021 pe website-ul MNTR și pe pagina de Facebook a evenimentului, precum si pe paginile partenerilor media.

Parteneri principali: Muzeul Național al Țăranului Român

Parteneri: Lucas & Partners Arhitectura Studio,Igloo Media, MNG ART SRL, CATENA, GLULAM SA, GIP.SRL., VIZOO.

Parteneri instituționali: Institutul Național al Patrimoniului, Academia Romana Sectia Arte, arhitectura si Audiovizual, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București, Uniunea Arhitecților din România, Uniunea Artistilor Plastici, Universitatea Națională de Arte București. Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Colegiul Tehnic de Arhitectura "IN Socolescu", Liceul “Dimitrie Paciurea” Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”,Green Revolution, Roaba de Cultura.

Parteneri media: Igloo Media, Modernism.ro, DC News, AGERPRES, Revista Banchiza Urbană.

***

MISIUNEA C.E.A.A.A.


Inițiem și organizăm evenimente culturale, construind o comunitate ce reunește profesioniști, dar și publicul creativ și cultural din România.

Prin tot ceea ce facem ne-am propus să contribuim la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, creșterea și diversificarea audienței atelierelor, designerilor, micilor afaceri, promovarea întreprinzătorilor și profesioniștilor creativi pe plan național și internațional.

C.E.A.A.A. este o organizaţie neguvernamentală, cu caracter autonom, care susţine interesele comunităţii creative din România în dialogul cu instituţiile statului şi cu organizațiile internaţionale. Acţionăm pentru crearea unui mediu propice dezvoltării comunității creative din România.

Una dintre prioritățile noastre din utimii ani a fost inițierea unor proiectele de dezvoltare artistică şi arhitecturală prin coagularea comunităților creative în jurul unor spații şi proiecte ce pot aduce în lumină Bucureștiul și România pe harta culturală europeană.

Portofoliul nostru include organizarea de activități cu scopul interacțiunii pe plan național și internațional, programe de perfecţionare profesională, expoziţii, lansari de carte, workshop-uri artistice, seminarii şi dezbateri.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis