Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Al. Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii. Dar finalizarea construcției va aștepta câteva decenii, având de înfruntat adversitățile vremurilor și ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea și până în prezent, Muzeul de la Șosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoțind și reflectând construcția națională și vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a muzeului, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni. Pentru a da un impuls „industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale”. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
„Pentru a schița un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi niște strămoși” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Național al Țăranului Român. Iar acest strămoș îndepărtat a fost Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, „o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MȚR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine și fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaș să se întrebe, retoric: „Suntem vrednici de un muzeu național?”. Și să se străduiască o viață întreagă pentru a răspunde afirmativ și a realiza acest deziderat al unui „adevărat muzeu național”.

Prima sa formă este aceea a „Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaș o considera „prolixă și inutil de complicată”. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii muzeului în „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” iar apoi în „Muzeul de Artă Națională Carol I”. Arta țărănească devenise națională !

Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a „armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluționare și Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Colecțiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănățeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aștepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluția din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor numindu-l – și la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.
„Începem să facem liste de nume pentru noul muzeu – își aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Știu precis că Horia le numerotase și că ajunsesem la vreo douăzeci și ceva de nume. Muzeul Țăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puțin în primii ani, pe mulți i-a enervat. Țăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ și politic incorect, pretindeau alții. Mai târziu ne-a părut și nouă rău că nu i-am zis Muzeul Țăranului, pur și simplu.” Iar mai departe: „După un an și ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu național de arte și tradiții. Renunțăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Deschis la prefaceri și la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Țăranului Român ține deci să păstreze o ancorare fermă și permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă țăranul”. Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaștere internațională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.) Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
 

UNDERCLOUD 2020





Festivalul de Teatru Independent de Orice, UNDERCLOUD


Cea de-a 13-a ediție a UNDERCLOUD – Festival de Teatru Independent de Orice va avea loc anul acesta, în perioada 11 - 18 august, în aer liber, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român și în grădina Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Pe durata celor 8 zile, spectatorii vor avea șansa de a vedea un program complex, adresat atât adulților cât și copiilor, respectând măsurile impuse pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.


În fiecare dimineață, micii spectatori se pot bucura de secțiunea MiniCloud. Între 11 și 15 august, în curtea Muzeului Țăranului, vor avea loc o serie de ateliere de teatru pentru copii, necesare dezvoltării nu doar cognitivă, cât și socială și emoțională a generației tinere. Iar între 11 – 18 august, Marian Râlea revine în rolul Magicianului pentru o serie de spectacole create special pentru UNDERCLOUD, „Cetatea Poveștilor”, ce sunt adresate copiilor între 3 și 14 ani, dar la care sunt bineveniți și bunicii, părinții sau frații/surorile mai mari. 

Timp de 7 zile se construiește cu sârg la cetatea poveștilor, punând cărămidă peste cărămidă pentru a crea castelul preferat al tuturor copiilor. Spectatorii aleg personajele care Merită să intre în cetate, fie că sunt eroii din povești, ajutoarele lui Făt-Frumos sau chiar adversarii cei mai înverșunați. Judecând drept fiecare personaj în parte, poate o să avem surpriza să aflăm că lupul este de fapt victima căpriței sau că vulpea a avut întotdeauna intenții bune în privința ursului. În cea de-a 8-a zi, când construcția va fi finalizată, cetatea va ține un carnaval unde ilenele cosânzene și feții frumoși vor cânta și dansa alături de personajele alese în zilele trecute.Spectacolele sunt programate zilnic în grădina Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. 

Serile UNDERCLOUD sunt dedicate secțiunii BestOf, ce reunește cele mai îndrăgite spectacole premiate de-a lungul anilor în festival, printre care BABEL – câștigătorul Premiului „Undercloud” la ediția a X-a, BASMA CURATĂ, câștigător al Premiului Juriului în 2019, CU CE VĂ SERVESC? ce le aduce pe scena UNDERCLOUD pe Maia Morgenstern, Rodica Mandache și Chris Simion-Mercurian, iar pe Oana Pellea o vom putea vedea în EFECTUL RAZELOR GAMA ASUPRA CRĂIȚELOR LUNATICE (Premiul Under any Cloud în 2017). Publicul va mai putea viziona și câștigătorul Premiului Under any Cloud din 2015, spectacolul ARTĂ în regia și adaptarea lui Cristi Juncu, cu Vlad Zamfirescu, Șerban Pavlu și Gheorghe Ifrim, CARPATHIAN GARDEN, Cel mai bun spectacol la Undercloud 2014 și OMUL PERNĂ, spectacol câștigător a 4 premii în 2016 iar cel mai bun actor din 2019, Marian Râlea, va urca pe scenă alături de Dana Rogoz, Ionuț Vișan și Florentina Ţilea în PROOF, o producție unteatru în regia lui Andrei si Andreei Grosu.


Undercloud mai aduce în 2020 și performance-uri lectură: „Mai drăguț decât Dostoievski” (o lectură după Nora Iuga și Angela Baciu, în dramatizarea lui Chris Simion-Mercurian cu Maia Morgenstern și Carla-Maria Teaha – urmat de o discuție cu cele două autoare: Nora Iuga și Angela Baciu), „Noaptea de foc” (lectură-performance cu Marius Manole, după romanul lui Eric-Emmanuel Schmitt), „Cum am dresat un melc pe sânii tăi” (piesă scrisă de dramaturgul Matei Vișniec, un „performance reading” în filigran poetic, creat de două femei – actrița Carla Maria Teaha împreună cu regizoarea Mariana Cămărășan) și „Nebunul” (după romanul lui Savatie Baștovoi, punctul de pornire al spectacolului performance cu Antoaneta Cojocaru, în dramatizarea și regia Chris Simion – Mercurian cu suport video semnat Bogdan Botofei).

În perioada pandemiei, artiștii independenți din România au creat spectacole de teatru online, a căror temă surprinde starea prin care am trecut cu toții. UNDERCLOUD prezintă publicului „Instrucțional pentru singurătate”, o serie teatrală online interactivă în care participanții sunt instruiți în arta de a scoate ce este mai bun din propria singurătate. Cele trei instrucționale îi au ca protagoniști pe actorii Marius Manole (101. Cum să te întâlnești cu tine însuți, r: France-Elena Damian), Katia Pascariu (102. Cum să dormi cât îți propui, r: Tamilla Woodard) și Matei Chioariu (103. Cum să rezolvi camerele singurătății, r: Ana Mărgineanu).

„Work. No Travel”, spectacolul regizat la Teatrul Replika de Bobi Pricop, îndeamnă la solidarizare cu toți cei care migrează în căutarea unui loc de muncă. Spectacolul, cu Dan Basu (video), Eduard Gabia (muzică) și Alex Călin, Nicoleta Lefter, Katia Pascariu, Alexandru Potocean (actori), scanează fragmente din vieți trăite în nesiguranță și alienare, vieți improvizate care ajung să însemne un singur lucru: bani trimiși acasă pentru familie.
Toate evenimentele UNDERCLOUD vor avea loc respectând măsurile impuse pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Biletele pentru spectacolele UNDERCLOUD se găsesc online, pe Eventbook și mystage.ro.

Spectatorii festivalului UNDERCLOUD pot beneficia și anul acesta de tradiționala ofertă „1+1”. Oricine achiziționează bilete cu un card Raiffeisen Bank primește 1 bilet gratuit la unul cumpărat, pentru orice spectacol #UNDERCLOUD13! Această ofertă este disponibilă exclusiv în Librăria Humanitas Magheru, Librăria Humanitas Kretzulescu și Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Mai multe detalii despre spectacolele #UNDERCLOUD13 și programul festivalului se găsesc pe www.undercloud.ro, pe facebook.com/undercloudfestival și instagram.com/undercloudfestival.


UNDERCLOUD este creat și organizat de Asociația UNDERCLOUD.
Finanțat de Ministerul Culturii.
Sponsori: Raiffeisen Bank, Staropramen, CBRE, Aqua Carpatica, Sâmburești,
Susținut de: Euromedia, Nespresso, Red Bull, Idea Clean Zone, Kasper.
Parteneri instituționali: Teatrul Metropolis, Teatrul Bulandra, Creart, Teatrelli, PMB.
Găzduit de: Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Aplaudat de Radio Guerrilla din 2008.
Parteneri media: Adevărul, Historia, Dilema Veche, Zile și Nopți, Ringier, Music Channel, Itsy Bitsy, IQads, Ziarul Metropolis, Liternet, urban.ro, Click ! pentru femei, Eva, Catchy, acasa.ro, suntparinte.ro, Munteanu.

 

------
UNDERCLOUD a fost creat în 2008 și este primul festival de teatru independent din România. Din 2014 se desfăşoară sub egida programului Europe for Festivals. Festivals for Europe, un important certificat internaţional atribuit de Comisia Europeană şi Asociaţia Festivalurilor din Europa.



PROGRAM UNDERCLOUD 2020 - MUZEUL NAŢIONAL AL ŢĂRANULUI ROMÂN



BABEL
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/babel-2/
Marți, 11 august, 20:00 și 22:00

CU CE VĂ SERVESC?
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/cu-ce-va-servesc-4/
Miercuri, 12 august, ora 21:00

ARTĂ
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/arta/
Joi, 13 august, ora 21:00

CARPATHIAN GARDEN
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/carpathian-garden-4/
Vineri, 14 august, ora 21:00

OMUL PERNĂ
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/omul-perna-3/
Sâmbătă, 15 august, ora 21:00

PROOF
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/proof-2/
Duminică, 16 august, ora 20:00

BASMA CURATĂ
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/basma-curata-3/
Duminică, 16 august, ora 22:30

EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA CRĂIȚELOR LUNATICE
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/efectul-razelor-gamma-asupra-craitelor-lunatice-2/
Luni, 17 august, ora 21:00

BASMA CURATĂ
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/basma-curata-3/
Marți, 18 august, ora 21:00

Lectură-performance

Muzeul Naţional al Țăranului Român

NOAPTEA DE FOC
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/noaptea-de-foc-spectacol-lectura/
Muzeul Țăranului Român, vineri, 14 august, ora 22:30

 

MINICLOUD

Ateliere de teatru pentru copii cu Alma Costin

Muzeul Naţional al Țăranului Român

Atelier role-playing
Marți, 11 august, ora 10:00

Atelier de Dicție
Miercuri, 12 august, ora 10:00

Atelier de dezvoltare emoțională
Joi, 13 august, ora 10:00

Atelier de coordonare motrică
Vineri, 14 august, ora 10:00

Atelier de improvizație
Sâmbătă, 15 august, ora 10:00


ONLINE:


INSTRUCȚIONAL PENTRU SINGURĂTATE
CUM SĂ DORMI CÂT ÎȚI PROPUI, cu KATIA PASCARIU
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/instructional-pentru-singuratate-katia-pascariu/

Marți, 11 august, ora 20:30
CUM SĂ TE ÎNTÂLNEȘTI CU TINE ÎNSUȚI, cu Marius Manole
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/instructional-pentru-singuratate-cum-sa-te-intalnesti-cu-tine-insuti/

Miercuri, 12 august, ora 20:30
● CUM SĂ REZOLVI CAMERELE SINGURĂTĂȚII, cu MATEI CHIOARIU
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/instructional-pentru-singuratate-cum-sa-rezolvi-camerele-singuratatii/

Joi, 13 august, ora 20:30
WORK. NO TRAVEL, regia: Bobi Pricop
https://www.undercloud.ro/program-undercloud-2020/work-no-travel/
Luni, 17 august, ora 22:00






 





înapoi la pagina principală
 
inchis