Catre Tur Virtual
Colecţia de lemn, mobilier şi feronerie numără aproximativ 8000 de obiecte, selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice Directorul fondator al muzeului, Alexandru Ţigara Samurcaş în perioada 1906-1953, a adunat aproape 3700 de obiecte; în timpul celui de-al doilea director, Tancred Bănăţeanu au fost strânse 2000 de obiecte, iar după 1991, colecţia a fost întregită cu încă 2300. Strângerea acestui număr considerabil de piese de valoare s-a datorat şi unor donaţii importante făcute de personalităţi şi instituţii: membrii familiei Brătianu, Kalinderu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română etc. O altă personalitate feminină a epocii, soţia lui Gheorghe Tătărescu, a donat mai multe obiecte, printre care un zălar: lanţ gros din fier cu verigi alungite şi plate, prevăzut cu cârlige, utilizat pentru atârnat ceaunul la foc. Donaţii importante provin de la asociaţiile „Domniţa Maria” şi „Furnica”, care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii însemnate la îmbogăţirea colecţiilor au avut intelectualii satelor: învăţătorii Simeon Albu din Petrila (Hunedoara) şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca D. Popovici din Fărcaşa (Bacău). Muzeul Saint Georges a donat aproximativ 20 de obiecte tradiţionale, majoritatea lădiţe. Panait Panaitescu a donat Cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Fără îndoială, cea mai importantă achiziţie sunt casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse la muzeu în 1907, pentru a fi expuse ca dovadă a măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român

Mobilierului tradiţional este relativ unitar din punct de vedere al formei, decorul fiind elementul care îi imprimă diferenţe notabile de la o regiune la alta. În nordul Olteniei, decorul mai sobru se bazează pe alternarea suprafeţelor netede cu spaţii delimitate geometric şi reliefate prin haşuri crestate. În Muntenia, rozeta, liniile curbe se îmbină, izvorăsc unele din altele fără o simetrie strictă, relevând spontaneitatea meşterului. În Banat, motivul predominant este rozeta, mărginită de cercuri concentrice, care acoperă întreaga suprafaţă decorată.

Uneltele legate de diferite ocupaţii şi meşteşuguri, precum şi vasele şi obiectele de folosinţă gospodărească au cea mai mare pondere în cadrul colecţiei. Confecţionate din cele mai variate esenţe lemnoase (brad, plută, paltin, alun, nuc, cireş, prun), cuprind o gamă vastă de forme, întrebuinţări, mărimi sau capacităţi.

Uneltele agricole, deşi au mai puţine elemente decorative, atrag prin echilibrul proporţiilor, frumuseţea formei şi a finisajului. Având în vedere importanţa animalelor de tracţiune (calul şi boul), muzeul păstrează numeroase juguri sau piese de harnaşament: şa, coadă de căpăstru, ham de plug, căpestre din cânepă cu zăbală de fier. De asemenea, există atelaje pentru transport (o căruţă ţigănească), pluguri de lemn sau fier ori numai părţi ale acestora (harmanul pentru treierat, roată, loitră, osie, capăt de proţap etc.). Tiocurile sau tocurile pentru ţinut gresia de ascuţit coasa prezintă cea mai armonioasă îmbinare între formă şi decor dintre obiectele utilizate în agricultură.

Instrumentarul pastoral este de o mare valoare artistică datorită formei, proporţiilor şi decoraţiei. Cele mai reuşite sunt căucele sau căpcelele din regiunea Hunedoarei, lucrate dintr-o bucată de lemn şi ornamentate cu motive geometrice, vegetale zoomorfe şi antropomorfe, realizate şi în relief. Legate de păstorit sunt şi tiparele de caş sau „păpuşarele”, achiziţionate mai ales din Vrancea. Rotunde sau dreptunghiulare, acestea sunt decorate prin crestături adânci în forme geometrice şi vegetale. Capacul celor dreptunghiulare are formă antropomorfă, de unde şi denumirea. Bine realizate din punct de vedere artistic sunt bâtele ciobăneşti din zonele Sibiului şi Hunedoarei şi vasele de stână: găleţile, cupele de muls, bărbânţele, crintele pentru scurs zerul din caş etc. La acestea se adaugă: foarfecele de tuns oile, cârligul de cioban, ghermecul (cuier).

Bine reprezentate sunt uneltele din industria casnică textilă, războiul de ţesut sau părţile componente ale acestuia: sul, suveică, tălpi, rame, scripete, spete, iţe, bârgla pentru fixat spetele etc. În aceeaşi industrie mai erau întrebuinţate: foarfeci, sucală, răşchitor, zimţi, darac, alegătoare pentru urzit cânepă. Obiectul de cea mai mare valoare artistică este furca de tors. Colecţia de furci de tors ilustrează varietatea şi realizările artistice, datorate şi rolului lor social. Create în general de păstori, erau dăruite mamelor surorilor şi mai ales fetelor, ca semn al dragostei. Formele şi ornamentele diferă de la o zonă etnografică la alta. Cele mai multe provin din Transilvania, mai ales din zonele păstoreşti: Sibiu, Hunedoara.

Muzeul are o colecţie numeroasă de vase din lemn, destinate uzului gospodăresc. Se disting cofele cu decor pirogravat din Vrancea, butoiaşele din lemn pentru păstrat băuturi (balercă) din Bucovina, doniţele, botele, cofiţele, putineele, precum şi cele din coajă de dovleac: tiugi şi tigve pentru scos vinul. Acestora li se adaugă şi troaca, piua, sărăriţa, solniţa, piperniţa. Între acestea, se remarcă o sărăriţă din Mehedinţi, realizată de Manea Dumitru în 1811. Se adaugă o colecţie bogată de coşuri realizate prin împletirea nuielelor de alun sau răchită, papură şi chiar coajă de mesteacăn.

Coveţile pentru frământat aluatul, copăile pentru spălat, scafele pentru mălai, lopeţile pentru cuptorul de pâine şi măsurile de cereale (baniţe şi duble) sunt nedecorate. Lingurile mari (linguroaiele) şi polonicele din lemn prezintă un decor redus, prin crestarea unor rozete pe suprafaţa cozii. În schimb, lingurile şi furculiţele au un decor variat, cu motive geometrice şi zoomorfe pentru că multe

din ele şi-au pierdut rolul funcţional, devenind simple obiecte decorative. În scop educativ, Tancred Bănăţeanu a achiziţionat de la Flămânda (Muntenia) patru linguri aflate în diferite faze de confecţionare.

Majoritatea obiectelor de veselă din metale neferoase provin din Dobrogea, de la Medgidia şi Tulcea: vas mare (Guguon), ibric (ibrâc), tipsie de aramă (Sahan), ceainic, blid de aramă. Cele mai multe dintre acestea au fost realizate de musulmanii (turci şi tătari)

Meşteşugurile tradiţionale sunt reprezentate nu numai de produsele activităţii lor, ci şi de uneltele din componenţa lor sau ateliere complete

Atelierul de fierar a lui Victor Obancea, atelierele de olărit şi rotărit sunt expuse în cadrul săli de expoziţie „Apa, Focul, Vântul”. În cadrul aceleaşi expoziţii este o moară de vânt adusă de la Dărmăneşti (jud. Bacău).

Milcana Pauncev a îmbogăţit colecţia în 1961 cu un atelier de dogărit complet, achiziţionat din comuna Vidra (Alba). Dintre piesele specifice amintim: vinitoare pentru curăţat interiorul vaselor, cleşte pentru întins cercuri, gardină pentru făcut şanţ la doage, clanţă pentru tras funduri, florar (împistritor) pentru pirogravat. Obiectele utilizate pentru cules sunt grebluţa de afine sau spărgătorul de alune, frumos decorate prin crestare. Apicultura este reprezentată printr-un stup din trunchi de copac şi un bârg pentru prins albine. Pentru vânătoare există cornul din os pentru depozitat praful de puşcă, ornamentat cu motive geometrice (dintele de lup) şi zoomorfe (înfăţişând vânatul). Câteva păstrează cureaua ornamentată, pe care erau agăţate la brâu.

Obiectele din colecţie utilizate în arhitectură şi construcţii sunt: stâlpii de casă din Oltenia, ciocârlanii - scânduri dreptunghiulare aşezate pe culmea acoperişului -, cadre de uşă de la construcţii civile sau religioase. Multe dintre acestea au fost realizate din fier: zăbrelele sau fiarele de fereastră, clanţe balamale, lacăte. Din acelaşi metal sunt confecţionate şi următoarele ustensile casnice: lanţul, frigarea, pirostrii şi mâţa pe care se sprijineau butucii de lemn pentru a asigura tirajul. Alte obiecte din fier sunt: lămpaşe, amnare, sfeşnice, cântare.

Prin incizie, crestare, sculptare, traforare şi pirogravură s-a realizat o mare diversitate de compoziţii ornamentale, deşi decorul şi motivele sunt în general simple şi unitare. Unul dintre motivele decorative specifice, foarte vechi, utilizat la decorarea obiectelor din lemn este dintele de lup, cu un număr infinit de forme compoziţionale. Dovadă a valorii lor, multe din obiectele colecţiei au fost expuse la numeroase expoziţii în ţară şi străinătate, unde au reprezentat cu succes muzeul şi ţara. Prima dintre acestea a fost „Expoziţia internaţională de Paris” din 1900, „Expoziţia generală românească” din 1906, organizată la Bucureşti cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol

O pondere importantă în cadrul colecţiei au instrumentele muzicale. Dintre acestea mai numeroase şi valoroase sunt cele pentru suflat (fluier, cimpoi, nai, bucium) şi cu corzi (chitară, mandolină, cobză, guslă, liră sau lăută). Fluierele şi cimpoaiele sunt cel mai bine reprezentate pentru că au fost instrumente utilizate foarte frecvent la stână sau cu ocazia sărbătorilor de sfârşit de an. Muzeul are o colecţie variată de fluiere: cavale (fluiere lungi cu cinci borte: găuri pentru degete), achiziţionate la Târgul Moşilor, fluiere moldoveneşti cu şase borte provenind şi din Basarabia şi nordul Bucovinei sau de la românii din Ucraina Transcarpatică . Cele mai mici fluiere aflate în colecţie se numesc piculine, având şapte borte - şase în apropierea vranei (orificiul pentru suflat) şi unul în celălalt capăt. „Fluiera”, adusă din Moravia, are vrana pe faţă în acelaşi plan cu bortele şi nu la unul din capete. Din zona Hunedoarei există un instrument pentru suflat denumit torogoată, ca un saxofon drept, de lemn şi claviaturi din cositor, compus din patru părţi demontabile.

Colecţia de jucării are o mare varietate de piese: sfârâietoare, zdrincană, ţăncuşe.

Din 15 februarie, la Muzeul Național al Țăranului Român încep Atelierele De Acasă MȚR




Poveștile ne apropie, ne transformă, ne dăruiesc prieteni și aventuri de neuitat. Ele rezistă în timp și în fața tuturor dificultăților, ne dau forță și încredere și ne aduc împreună.


Atelierul de Creativitate de la Muzeul Național al Țăranului Român propune copiilor cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani revenirea la atelierele de după sau în loc de școală, în care poveștile sunt transpuse în teatru de umbre, în scrisori și felicitări ștampilate, în povești audio, în animații, în expoziții virtuale și, de ce nu, în muzee personale deschise prietenilor și familiilor chiar în sufragerie.

Atelierele propuse în cadrul proiectului #AteliereDeAcasăMȚR fac apel la creativitate, la tehnici tradiționale și la abordări multidisciplinare și se vor desfășura pe platforma online Zoom, săptămânal, începând cu 15 februarie 2021, conform programului anunțat pe pagina de FB – Educație Muzeală MȚR, dar și cu posibilitatea înscrierii unui grup școlar pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com în vederea stabilirii unui tip de atelier și a unui interval orar adecvate grupului.

Prețul unui bilet: 25 de lei/participant (în preț nu sunt incluse și materialele necesare realizării atelierelor, lista materialelor urmând a fi comunicată fiecărui participant după confirmarea plății).
Durata unui atelier: 1 oră
Participarea la ateliere se face numai pe bază de înscriere (pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau completând formularul de înscriere.


Ateliere de construcție scenografică cu Beatrice Iordan
(în fiecare miercuri, de la 14.00 la 15.00)


1. Povești ștampilate – felicitări și scrisori pentru cei dragi


După ce ne vom cunoaște, vom povesti un pic despre obiceiul de a dărui și de a trimite scrisori și felicitări. Acum, când comunicarea este mult facilitată de căile de interacțiune online, mai trimitem scrisori sau felicitări? Dacă da, cui le trimitem și cum?
După ce vom discuta despre posibilitățile pe care le avem, în zilele noastre, de a ne apropia de oamenii dragi aflați la distanță, încercăm să descoperim, cu ajutorul poveștilor, prin ce mijloace comunicau oamenii de odinioară cu persoanele aflate la distanță.
După discuții, vom trece la realizarea propriu-zisă a felicitărilor folosind tehnici de realizare a ștampilelor, desen și scriere creativă.
La sfârșit, ne vom bucura de felicitări, printr-o mică expoziție online, prezentând colegilor participanți lucrările care au luat ființă.
Tema atelierului se va realiza în cadrul unui singur atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 6 ani.

2. Buchețel de flori din lână

Folosind lână netoarsă (dacă nu o cunoașteți ne vom împrieteni cu ea la acest atelier), ace speciale (pentru copii mai măricei sau părinți), fetru și foarfece, vom realiza un buchețel de flori pe care îl putem dărui cuiva drag.
Tema atelierului se va realiza într-un singur atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 6 ani.

3. Masca - Personaje din basme populare românești

Folosind tehnica de papier-mâché, vom realiza o serie de măști care să reprezinte personaje din diferite basme românești. Tipologii de personaje: Baba Dochia, Moșul, Făt-Frumos, Zmeul, Sfânta Duminică, Zgripțuroaica etc.
Tema atelierului se va realiza în cadrul a două întâlniri.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.

4. Păpuși din hârtie. Făt- Frumos și Ileana Cosânzeana

Folosind hârtia mare de împachetat, vom realiza cele două personaje mult îndrăgite ale basmului românesc - Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana.
Tema atelierului se va realiza în cadrul unui singur atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 6 ani.

5. Păpușă pe deget. Degețica

Folosind un material special care are drept calitate uscarea rapidă, vom realiza personaje mici, cât un deget, pe care le vom putea „juca” în mici scenete inventate de micii participanți.
Tema atelierului se va realiza într-un singur atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 6 ani.

6. Păpuși din lână. O jucărie bună de pus pe pernă

Folosind lâna netoarsă, ace speciale, foarfece, ne vom împrieteni cu lâna, „modelând-o” în mici figurine moi și pufoase, bune de strâns în pălmuțe înainte de culcare.
Tema atelierului se va realiza într-o oră de atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.

7. Satul vesel

Ne vom închipui cum arată un sat vesel, plin de lumină și culoare, și vom încerca să îl redăm și noi realizând un mic sătuc tridimensional cu ajutorul unor sârme sau crenguțe de copac, lipiciuri și hârtie moale transparentă. Vom ilumina totul la sfârșit cu mici lanterne care vor da viață satului nostru.
Tema atelierului se va realiza într-o oră de atelier.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.


Ateliere de imaginat și construit cu Valentina Bâcu
(în fiecare joi, de la 14.00 – 15.00)


1. Atelier de construit jurnale de poveste


La atelierul de Construit jurnale de poveste, îți vei construi jurnalul după chipul și asemănarea personajului/ personajelor de poveste preferate. Te poți gândi la o fortăreață închisă sau păzită cu strășnicie de un balaur cu șapte capete sau de un dragon adormit, în care gândurile tale să fie ferite de ochii celorlalți. Sau poți să-l construiești sub forma unul balon pregătit să te poarte în ținuturi îndepărtate. Ori, de ce nu, sub forma unui palat, în care se pregătește cel mai important bal al anului și la care-ți inviți toți prietenii.
Se poate realiza în cadrul unui singur atelier.
Vârsta recomandată - peste 7 ani

2. Atelier de realizat povești prin tehnica linogravurii

La atelierul de realizat povești prin tehnica linogravurii, ne imaginăm că suntem din nou împreună. „Săpând” după inspirație și după atenție la detalii și la simplitate. Regăsind plăcerea de a realiza manual și de a produce serii, dar fără a apela la tipar sau imprimantă. Doar cu o bucată de linoleum, dăltițe, cerneală colorată și multă imaginație.
Atelier recomandat copiilor peste 10 ani.
Se poate realiza și sub forma unui modul cu 2-3 întâlniri, și sub forma unui atelier de introducere în tehnica linogravurii (cu o singură întâlnire).

3. Atelier de animație

Prinți, prințese, balauri cu trei capete, iepuri fricoși sau, dimpotrivă, iuți de picior și gata să se ia la întrecere cu trei zmei deodată. Iată câteva dintre personajele care au prins mișcare în cadrul atelierelor de animație Muzeul la cutie. Dacă ai între 8-12 ani și te gândești serios că rolul de regizor, scenarist sau animator ți s-ar potrivi și-ți plac și poveștile țărănești sau basmele populare (sau ești curios să le descoperi), te aștept la un atelier de realizare animație.
Tehnica pe care o vom utiliza este cea de stop-motion, așa că înarmează-te cu muuultă răbdare înainte de toate, fiindcă va fi nevoie de mii de cadre pentru un minut de animație. Dar nu-ți face griji, vei lucra în echipă – chiar dacă la distanță - cu alți tineri talentați, ca în orice producție video. Vei învăța să creezi un story-board, să negociezi situații și să găsești soluții atunci este nevoie.
Numărul maxim de participanți: 10 copii, cu vârsta peste 8 ani.
Atelier realizat în cadrul a două întâlniri.

4. Ce vedem când privim?

Ți s-a întâmplat vreodată să dai peste o fotografie alb-negru, îngălbenită la colțuri, într-un raft al (stră)bunicilor, și să te izbească asemănarea cu străbunica/străbunicul? Evident, diferă veșmintele, podoabele și alte accesorii, precum și faptul că personajul ”pozează”, pe când tu ești obișnuit/ă mai mult cu selfie-urile.
Dar privirea blândă o regăsești și-n ochii bunicii/bunicului atunci când îți spune povești. Cu cât privești mai mult, cu atât începi să observi mai multe asemănări - și ție îți place să porți părul într-o parte sau cu împletituri sofisticate, haine înflorate sau eșarfe de mătase.
Cu ajutorul fotografiilor din Arhiva de Imagine MȚR, te provoc să te oprești pentru o oră, să privești și să (te) gândești într-o fotografie din alte vremuri.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 10 ani.
Se poate realiza și sub forma unui modul cu 2-3 întâlniri sau sub forma unui singur atelier.

5. Muzeul din sufragerie

„Oare ce-i trebuie unui muzeu să placă publicului?”
Păi, în primul rând, să fie distractiv, ar spune cineva. Dar să aibă și un conținut valoros, interesant, inedit, ar spune altcineva. Să te încânte. Să-ți spună o poveste. Să-ți placă să-l traversezi. Și să revii cu prietenii. Și sper să mai descoperim împreună și alte lucruri. Fiindcă, în perioada aceasta, când accesul la vizitarea muzeelor și a expozițiilor este limitat, te provocăm să-ți imaginezi propriul muzeu și să-l deschizi chiar în sufrageria casei tale. Poți să-ți inviți părinții, frații și, pe rând, prietenii. Sau poți realiza, de ce nu, chiar un tur virtual pentru prietenii cu care nu te poți vedea.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani.


Atelierul de redactare de rubrici radio cu Monica Chiorpec
(în ultima zi de vineri a lunii, de la 14.00 – 15.00)


Noul format, adaptat mediului virtual în perioada de izolare, al atelierului de radio le propune copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani o viziune proaspătă și inedită asupra radioului, în ton cu vremurile pe care le traversăm cu toții, dar și cu identitatea și specificul MȚR. Participanții vor învăța cele mai importante lucruri despre tendințele actuale din lumea radioului, se vor deprinde cu câteva tehnici de bază în redactarea de diferite materiale radiofonice și vor înțelege fenomenul fake news.
Recomandat copiilor cu vârsta peste 10 ani.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis