To Virtual Tour
Orice carte e un obiect care se citeşte. Uneori, chiar şi un covor ţărănesc este un obiect care poate fi citit. Şi atunci, ce le aseamănă şi ce le deosebeşte?

Le aseamănă faptul că sunt lucrate de mână, bucată cu bucată; de aceea nu sunt două la fel şi nici unul nu e perfect. Le aseamănă faptul că materia lor trebuie pipăită, mirosită, privită îndeaproape şi tratată cu grijă, pentru că este o materie naturală foarte puţin prelucrată, care mai păstrează încă forţa, dar şi perisabilitatea vieţii. Şi le aseamănă faptul că ele reprezintă urma unui gest individual de creaţie şi a unui efort care îţi este destinat ţie personal; există slabe şanse ca (alt)cineva să mai aibă un obiect exact ca al tău.

Unele cărţi-obiect nu mai există decât în biblioteca muzeului, ca exemplare unice. Merită văzute măcar. Altele se nasc acum, cu ocazia vreunei expoziţii sau a vreunui târg. Încearcă să nu le ratezi. Altele vor veni, pe măsura dorinţei fiecăruia. Îţi doreşti o anumită carte-obiect? Propune-o şi poate o vom realiza.

SCOARȚE
Expoziție - Maria și Iulian Mihalachi
21 - 26 septembrie 2021




Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă marţi, 21 septembrie 2021, de la ora 17.00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziţiei Scoarţe.


Țesutul era îndeletnicirea cea mai dragă femeilor, fiind comparat, prin analogie cu zămislirea formelor noi de viață. Meșteșugul era însoțit de numeroase interdicții rituale, iar practicarea lui de-a lungul anului era clar reglementată.

Covoarele, folosite inițial pe pereți și cunoscute sub diferite denumiri – scoarțe, păretare, laicer, răspândeau prin desenele și culorile lor, bogăție, abundență, fericire. Originalitatea și unicitatea covoarelor se datorează priceperii și ingeniozităţii femeilor care au țesut cu grijă adevărate povești, integrând motive și simboluri – geometrice, vegetale, antropomorfe, zoomorfe, semnificând apa, cerul, pământul, Soarele, Luna, pomul vieții, calul, călărețul, păsări, flori, rombul, coarnele berbecului, broaște țestoase, pești. Motivele erau țesute în compoziții deschise sau închise de chenare, urmărind obținerea unui efect de simetrie și ritm cromatic.

Scoarţele lucrate de Maria Mihalachi şi prezente în expoziţia de la Muzeul Ţăranului au o poveste ce transmite emoție, echilibru şi măsură. Confecționate din lână pură ori amestecată cu bumbac, cu motive inspirate din specificul zonei Neamțului, scoarțele ţesătoarei Maria Mihalachi ne îndeamnă să căutăm frumusețea și armonia. În toată această lucrare, Iulian Mihalachi, soțul Mariei s-a implicat cu tot sufletul, fiind convins că scoarțele moldovenești se încadrează în marea familie a artei decorative.

Expoziţia este cu vânzare și poate fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 26 septembrie, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

Curatori: Oana Constantin şi Simona Hobuncu, MNŢR

***

Scoarțele cele mai căutate erau cele tunse, pentru lucrul acestora se întrebuința toată casa, ba și copiii ajuta. Lâna se înnoda pe urzeală cu leațuri, apoi o trageau cu un pieptene de tei, ca să stea bine, și cu o scândurică, care avea o bortă în mijloc, o măsurau să fie tot una, o tundeau și apoi băteau câțiva oameni cu vatala, așa de mare și de grea era vatala, părul la scoarțele acestea era de trei degete.

Scoarțele se făceau cu figuri, cu flori. Scoarțele acestea se așterneau pe paturi lungi, cât păretele, din capăt în capăt.

Elena Niculiță-Voronca
Datini

 




back to main page
 
closed