Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

(Auto)ficțiuni @ MNȚR | 6 aprilie – 20 mai 2021




Muzeul Național al Țăranului Român lansează, începând de marți, 6 aprilie 2021, ora 17:00, un spațiu destinat creației contemporane, în sala MNȚRplusC aflată la subsolul corpului de clădire B, sub Studioul Horia Bernea.

(Auto)ficțiuni este primul eveniment dintr-o serie care urmărește revitalizarea unui spațiu muzeal, dar oferă și oportunitatea artiștilor și curatorilor de a se manifesta pe un teren cu încărcături complexe, atât din perspectivă simbolică cât și istorică. Spațiul în care se deschide acest program este un fost atelier de hârtie manuală. Pornind de la ideea că Muzeul Țăranului a fost și va fi mereu un spațiu viu, propunerea de a transforma această sală într-un teren de experiment artistic este o inițiativă care urmărește să coaguleze o comunitate nouă formată din artiști activi pe scena de artă și urmăritorii ei. Unele din expozițiile deschise în sala MNȚRplusC vor purta referințe la patrimoniul material și imaterial al muzeului.

Expoziția de deschidere propune trei artiști cu limbaje foarte diferite de expresie, judecând prin prisma metodelor prin care își dezvăluie universurile personale. Este o intersecție de bule individuale pe un teren neutru de joc. Olimpiu Bandalac (n. 1955), Raluca Ilaria Demetrescu (n. 1969) și Giuliano Nardin (n. 1978) sunt artiști care lucrează și trăiesc în București, deci ale căror corpusuri de lucrări au fost generate în același areal cultural.

Ce îi leagă pe cei trei în expoziția (Auto)ficțiuni este un filon al sensibilității, care se manifestă fie prin elemente de (auto)reflexie și (auto)ficțiune – cazul Ralucăi Ilaria Demetrescu - sau prin candoarea unui univers atât de personal, precum cel al lui Giuliano Nardin, până la metoda unei cercetări aproape medicale, de laborator, a volatilității vieții în toate mediile ei (antropice sau naturale), la Olimpiu Bandalac.
Unul din obiectivele acestui program este cartografierea unei rețele de artiști și curatori care să colaboreze pe un teren instituțional, într-un cadru programatic actual. Un obiectiv secundar constă în monitorizarea procesului de creație ca act artistic în producții noi culturale.

Expoziția de deschidere, (Auto)ficțiuni va trasa direcția programului care se va desfășura în acest spațiu în viitorul apropiat. Selecția artiștilor va fi realizată de Ilina Schileru, în calitate de coordonator de Programe Speciale la Muzeul Național al Țăranului Român. Programele speciale vizează producția de expoziții de artă contemporană cu artiști români și străini, și workshopuri de incluziune socială prin artă pentru copii români, imigranți și refugiați, având ca tutori inclusiv artiști care vor expune în noul spațiu.

Mulțumiri speciale tuturor celor care s-au implicat în demersurile de până acum: dr. Virgil Ștefan Nițulescu (Manager MNȚR), Asociației D3M (prin Mircea Modreanu și Dumitru Gurjii), artiștilor și curatorilor invitați, firmei POLICOLOR și Cramei LICORNA.

Expoziţia este cu acces gratuit și va putea fi vizitată la Sala MNTRplusC, până pe 20 mai 2021, de miercuri până duminică, între orele 13.00 şi 18.00. Lunea și marțea este închis. Vizitarea expoziției se va desfășura respectând toate normele igienico-sanitare. Astfel, vă invităm să parcurgeți expoziția în grupuri restrânse de maxim 4 persoane.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis