Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

MARTOR nr. 24/2019 // Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material






A apărut numărul 24/2019 al revistei MARTOR, „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material”, volum coordonat de Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban. Tema numărului din acest an cuprinde 14 studii ce se opresc asupra arhivei percepută dintr-o triplă perspectivă: ca un loc de memorie (în continuarea direcției propuse de istoricul francez Pierre Nora în 1997), ca un act procesual şi drept o structură instituţională integrată unui anumit context politic, social şi cultural. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/

Prețul: 26,25 lei.

CUPRINS:


Corina Iosif, Bogdan Iancu
Introduction. Inside and Outside the Archive: the Uses of Archives and Archival Practice

I. In the Beginning Was the Archive: Storing as Production of Memory
Mădălina Vârtejanu-Joubert
Débuts de la photographie, débuts de l’archive photographique : Bonfils au Harvard Semitic Museum

Viviana Iacob
Looking for Bauh: Negatives and Prints in the Romanian Peasant Museum Image Archive

Alexandru Iorga
Archives as Ruins: Means of Understanding the Future in an Era of Wrecks

II. Archives: the Purposes of Remembering, the Purposes of Forgetting
Maria Cristache
The “Socialist Modernism” Platform: Online Archives and Knowledge Production in Central and Eastern Europe

Inis Shkreli
Communist Politics of Archives: The Case of the Ethnomusicology Archive at the Institute of Folk Culture in Tirana

Astrid Cambose
“Whose Property Are My Letters?” Inside Monica Lovinescu and Virgil Ierunca’s Archive

Raluca Mateoc
The Aliyah of 1949: Unpublished Migration Requests of Jews from Romania as Vehicles of Memory

III. People and the Never-Ending Archive
Claudia Câmpeanu, Mara Mărăcinescu
Sounding Out the Personal Archive

Iris Șerban, Ioana Popescu, Andra Tarara
The Little White/Black Book of the Ethnological Archive of the Museum of the Romanian Peasant. 2009-2019

Rucsandra Pop, Alexandru Iorga
Making the Documents Speak - A Creative Exploration of the Mihai Pop Fonds

IV. The Archive as Artistic Language
Iosif Király
When Document Becomes Art and Art Becomes Document. Several Art Projects Based on Photographic Collections or Archives

Szilárd Miklós
The Passenger Retrospective of the Minerva Press Photo Archive: Publishing of a Research Infrastructure

V. Fieldnotes and Dialogues
Ionuț Mareș
“Now is the time to include the films produced by the Alexandru Sahia documentary studio in our conversations about the communist past.” An interview with Adina Brădeanu

Călina Bârzu
Reclaiming the Visual Archive of the Furniture Factory in Iași

VI. Book Reviews

Alexandra Urdea, From Storeroom to Stage: Romanian Attire and the Politics of Folklore, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2018, 210 p.
(reviewed by Călin Cotoi)

Inge Daniels, What Are Exhibitions For? An Anthropological Approach, London and Oxford: Bloomsbury Academic, 2019, 256 p.
(reviewed by Gabriela Nicolescu)

Sahia Vintage 5: Ephemeral Film - An Argument for a More Inclusive Film History
(reviewed by Andra Petrescu)






 




înapoi la pagina principală
 
inchis