Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

MARTOR nr. 25/2020 // MARRIAGE-MAKING AMONG ROMA IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE: PRACTICES, IMAGINARIES, ECONOMIES




A apărut numărul 25/2020 al revistei MARTOR, cu tema „Marriage-making Among Roma in Central and Eastern Europe: Practices, Imaginaries, Economies”, volum coordonat de Ana Chirițoiu și Cătălina Tesăr. Tema numărului din acest an cuprinde 12 studii și analize (etnografice, legale, dialogice și vizuale) despre cum se încheie căsătoriile în diferite comunități rome din centrul și estul Europei. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/

Prețul: 17,12 lei.


CUPRINS:

Ana CHIRIȚOIU, Cătălina TESĂR, Introduction: Roma Marriage-Making, Between the Constraints of “Tradition” and the “Choices” of Liberalization

I. Unpacking “Tradition”: Genealogies, Contingencies, Ideologies

Martin OLIVERA, Entre idéologie nobiliaire, utopie égalitaire et circonstances singulieres : le « bon mariage » chez les Roms Gabori

Bogdan MATEESCU, Marriage and Family Life of Romanians and Roma: Aspects Reflected in the First Two Modern Romanian Censuses

Grégoire COUSIN, « O abjáv kaj sas maškár aménde phaṟada e dušmania ». Généalogie d’un mariage

II. Marrying In, Out, and Sideways: Liberalization and Change

Andreea RACLEȘ, “Free Choice” in Marriage-Making among Romanianised Roma

Margaret BEISSINGER, “Lăutar Space”: Marriage, Weddings, and Identity among Romani Musicians in Romania

Jonathan LARCHER, Tout n’est qu’histoire d’amour. Une chronique personnelle sur les sentiments et la crainte de Dieu en « tsiganie »

Cecília KOVAI, Constraints on “Free Choice”: The Role of Marriage in a Hungarian Romungro Community

III. Law and Activism in the Case of Early Age and/or Arranged Marriages

Maria G. NIKOLOVA, Parents, Children, Marriage: Bulgarian Courts’ View on Romani Marriage-making

Angéla KÓCZÉ, Ana CHIRIȚOIU, “What’s the Point of Studying Kinship if You Don’t Connect It to the Broader Power Structure.” A Dialogue

Iulia HAȘDEU, Les femmes rom, entre statut de Romni et démocratie sexuelle. Essai d’anthropologie féministe

IV. Visual Representations of Roma Marriages

Alina ȘERBAN, Cătălina TESĂR, “We Start Our Lives from Different Positions.” A Dialogue

Ileana Gabriela SZASZ, Dare to Record! The Ethics of Decision Making in Fieldwork Documentary Practice

V. Book Reviews

Norah Benarrosh-Orsoni. 2019. La maison double. Lieux, routes et objects d’une migration rom. Nanterre : Societe d’Ethnologie, 250 p.
(recenzie de Cătălina TESĂR)

Rachel Humphris. 2019. Home-Land: Romanian Roma, Domestic Spaces and the State. Bristol: Bristol University Press, 240 p.
(recenzie de László FOSZTÓ)

Paloma Gay y Blasco, and Liria Hernandez. 2020. Writing Friendship. A Reciprocal Ethnography. Cham, Switzerland: Palgrave Macmillan, 189 p.
(recenzie de Ana CHIRIȚOIU)
 




înapoi la pagina principală
 
inchis