Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Șahiștii. Povestiri / Lansarea primului volum de proză scurtă românească inspirată din lumea șahului / 4 august 2021, ora 18.00, Sala Media




Muzeului Național al Țăranului Român vă aşteaptă miercuri, 4 august 2021, între orele 18.00 și 20.00, la Sala Media, unde va avea loc lansarea cărții intitulate „Șahiștii. Povestiri”, publicată luna aceasta de editura Eikon.
 

Cartea cuprinde treizeci și două de povestiri, fiecare dintre ele reprezentând simbolic câte o figură din setul de șah cu același număr de piese. Ionuț Iamandi, autorul volumului, afirmă că firul cărții este într-adevăr șahul, dar povestirile arată „cât de multe și profunde lucruri poate spune acest joc despre condiția umană”.

În Prefața cărții, Andrei Manolescu apreciază că povestirile din acest volum „sunt universale”. „Ele își poartă cititorul din satele românești până în îndepărtata Japonie, din Europa până în America de Sud, din Egiptul Antic până în zilele noastre, din lumea celor amărâți și fără casă până în palatele șefilor de state, din zona înfruntărilor dintre pensionarii din parc până în cea a marilor turnee internaționale, din dormitoarele comune ale lagărelor de concentrare până în tunelurile de sub Zidul Berlinului sau de la bătrânii fără vârstă până la copiii minune”.

Un alt cititor al cărții în faza ei de manuscris, marele maestru internațional la șah Florin Gheorghiu, a scris: „Pentru un șahist, eșichierul este doar suprafața, doar fața văzută a jocului său; dedesubt, e viața cu zbaterile și constrângerile ei, care de multe ori ne scapă atunci când ne aventurăm în lumea șahului. Prin povestirile din cartea sa cuprinzător și inspirat intitulată „Șahiștii”, domnul Ionuț Iamandi ne oferă tocmai șansa de face acele incursiuni în geologia partidelor de șah din toate vremurile și de pe toate continentele. O lectură fascinantă, care te absoarbe fără să îți dai seama!”

La lansarea de la Muzeului Național al Țăranului Român sunt așteptați să participe nu numai amatorii de șah sau jucătorii profesioniști, ci toți cei interesați de această nouă perspectivă literară asupra șahului și asupra oamenilor care îl practică. Pe lângă dialogul cu autorul, participanții la lansare vor putea asculta opinii despre carte expuse de marele maestru internațional Florin Gheorghiu, căruia îi este dedicată una dintre povestiri, scriitorul și criticul literar Ion Bogdan Lefter, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din București, jurnalistul Andrei Manolescu, autorul prefeței volumului, editorul Valentin Ajder, directorul editurii Eikon și antreprenorul cultural Cezar Armașu, editor al revistei „Pallas Athena” și sponsor al ilustrațiilor din carte realizate de artistul plastic Adela Silvan.

Un fragment din carte puteți citi în articolul care poate fi accesat prin linkul următor: https://pallasathena.ro/sahistii-primul-volum-de-proza-scurta-romaneasca-inspirata-din-lumea-sahului/

Ilustrațiile cărții sunt prezentate în acest slide: https://youtu.be/tOmtjyYn180

Un interviu acordat de autor în cadrul emisiunii de șah „Strategie în alb și negru” de la postul de televiziune „Realitatea TV Plus” poate fi vizionat aici: https://youtu.be/yaeETvxEexE

Volumul „Șahiștii” are 248 de pagini format 14,5 x20,5, pe hârtie albă de 80g/m și poate fi achiziționat de pe site-ul librăriei virtuale a editurii Eikon: https://www.librariaeikon.ro/beletristica-critica/1057-sahistii-povestiri.html

 



 




înapoi la pagina principală
 
inchis