To Virtual Tour

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Draw me like one of your French girls...
28 mai -16 iulie 2021




Ioana Sisea transforms the familiar into the uncanny, convention into immanence, static systems of meaning into dynamic ones and vice-versa. Focusing on the socio-symbolic relations between the artistic object, the artist and the viewer, her artistic practice is medium agnostic. She embraces the freedom to approach various visual media, such as drawing, sculpture, installation and video, and different styles and art genres according to their impact on the spectator’s perception. Her works give way to subtle inversions, complex alignments and changes of position between the object and the subject, in a genuine game in which the viewer becomes voyeur, therapist and patient.


"Draw me like one of your French girls..." is an installation and performance challenging the long-held practices of society determining a woman’s inner world. The classical motif of the Odalisque is re-interpreted to empower the female subject, placing her in contemporary poses of sexual pleasure, exploration and self-adoration. The title references a request for objectification and sexualisation, given by the woman at her own pleasure. This inverts the history of the Odalisque as a passive, voiceless object of male sexual gratification and transforms male voyuerism into female indulgence of adoration.

The accompanying performance breaks the fourth wall of the Odalisque, physically animating the figure and giving her the power to interrogate her audience. She is given a voice through a set of texts written by the artist. The texts are secret repositories for instructions, impulses and reflections narrating the ideological impositions of sexuality on the female, even in the present day, as well her own sensibilities and sensations.

Performer - Claudia Chiraș
Project coordinator - Ilina Schileru
 




back to main page
 
closed