To Virtual Tour

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Piața Țărănească de Sfântul Andrei
27-29 noiembrie 2020




Asociația Urban Events vă invită de vineri, 27 noiembrie, până duminică, 29 noiembrie 2020, între orele 10.00-18.00, la o nouă ediție a evenimentului de promovare a gastronomiei, artei și meșteșugurilor românești Piața Țărănească de Sfântul Andrei. Intrarea este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei și ieșirea prin B-dul Ion Mihalache.
 

Evenimentul marchează sfârșitul toamnei și debutul sărbătorilor de iarnă și aduce laolaltă producători tradiționali, meșteri populari, artizani și colecționari.

Fructe și legume de sezon, miere, polen sau păstură, dulcețuri, zacuște și murături, sirop de cătină, gogoși și scovergi, plăcinte, turte, cozonaci domnești, unelte de ciocolată, vinuri din podgorii vrâncene și țuică de la Cuca Măcăii sunt doar câteva dintre bunătățile pe care le puteţi degusta. Se vor pregăti mâncăruri la fața locului, după rețete autohtone: sarmale cu mămăligă și ardei, mămăliguță ardelenească, pui cu legume, pastramă de berbecuț la ceaun în sos de vin, frigărui, cârnăciori.

Meșterii și artizanii vor aduce obiecte realizate manual, cu drag și pricepere: țesături, ceramică, bijuterii, obiecte din lemn, sticlă, piele, lână împâslită și multe altele. Nu lipsesc plantele de leac și lavanda, cosmeticele naturale și decorațiunile de Crăciun.

În curtea interioară, negustorii și colecționarii vă așteaptă într-o lume aparte, cu obiecte vechi (cufere, mobilier țărănesc, ceramică veche țărănească, unelte gospodărești, roți de car, ii și fote, covoare și diverse țesături țărănești din diverse zone etnografice, tablouri, bijuterii, cărți, numismatică, porțelanuri, cărți poştale, patefoane și multe altele.

Vă așteptăm la sfârșit de săptămână în curtea Muzeului Național al Țăranului Român la o nouă ediție Piața Țărănească!

Vă rugăm să purtați mască și să respectați normele de distanțare socială. Manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți și respectați condițiile de vizitare afișate la locul evenimentului.

Organizator: Asociația Urban Events
Corina Berariu
Tel: 0744 860 082
E-mail: asociatiaurbanevents@gmail.com
Facebook: https://www.facebook.com/PiataTaraneascaRO/

Obiceiuri populare de Sfântul Andrei:

Bocetul Andreiului este un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creștine a apostolului Andrei peste Anul Nou Dacic. Fetele, după confecționarea unei păpuși din cârpe, numită Andrei (anul vechi), o așezau pe laviță și o jeleau.
Se mănâncă mâncăruri gătite cu usturoi, se ung porțile, ușile și ferestrele, se face drob de sare pentru vite.

Mascarea rituală – tinerii se travesteau în strigoi și umblau pe la casele fetelor, semnalând lipsa de hărnicie a unora sau nepriceperea. Umblau înveșmântați în alb și purtând obrăzare de pânză și furau melița sau zghiciulăul de la vreo casă, pe care le agitau la răscruce de drumuri, făcând o larmă de nedescris.

Turta lui Andrei – fetele mari se adună într-o casă și fac turtă cu apă neîncepută, sare și făină, măsurate cu coajă de nucă. Fiecare coace turta pe vatră, o mănâncă și așteaptă să își viseze ursitul, care va veni în vis să-i dea apă pentru astâmpărarea setei.

Semănatul grâului la ferestre –se seamănă grâu în vase și se pune la ferestre. Dacă grâul crește frumos, persoana va avea un an bun și îmbelșugat.

Păzitul usturoiului – se adună la o casă mai mulți flăcăi și fete, se pun pe masă usturoi, tămâie, smirnă, lumânări de la Paști. Se pune masa, se mănâncă și se veselește până în zori. Fetele împart apoi usturoiul pe care îl duc după aceea la biserică să fie sfințit și pus la icoane
.
 




back to main page
 
closed